6 definiții pentru sublocatar, sublocatară   declinări

sublocatáră s. f. locatară
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBLOCATÁR, -Ă, sublocatari, -e, s. m. și f. Subchiriaș. – Sub1- + locatar (după fr. sous-locataire).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBLOCATÁR, -Ă s.m. și f. Subchiriaș. [După fr. sous-locataire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBLOCATÁR, -Ă s. m. f. subchiriaș. (după fr. sous-locataire)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBLOCATÁR s. v. subchiriaș.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sublocatár s. m., pl. sublocatári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink