SUBINTITULÁ, subintitulez, vb. I. Tranz. A da unei scrieri și un titlu secundar (în afară de cel principal). – Sub¹- + intitula.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBINTITULÁ vb. I. tr. (Rar) A da un titlu secundar unei scrieri (care să apară lângă cel principal). [< sub- + intitula, după fr. sous-titrer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBINTITULÁ vb. tr. a da un titlu secundar unei scrieri. (după fr. sous-titrer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

subintitulá vb. (sil. mf. sub-), ind. prez. 1 sg. subintituléz, 3 sg. și pl. subintituleáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink