14 definiții pentru subiectivitate

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUBIECTIVITATE s. f. Însușirea de a fi subiectiv (2); atitudine subiectivă, părtinitoare față de cineva sau de ceva; subiectivism (2). – Subiectiv + suf. -itate (după fr. subjectivité).

SUBIECTIVITATE s. f. Însușirea de a fi subiectiv (2); atitudine subiectivă, părtinitoare față de cineva sau de ceva; subiectivism (2). – Subiectiv + suf. -itate (după fr. subjectivité).

subiectivitate sf [At: FL (1838), 112/3 / Pl: ? / E: fr subjectivité] 1 (Îoc obiectivitate) Atitudine lipsită de obiectivitate față de cineva sau de ceva Si: părtinire, subiectivism (4), (rar) parțialitate, pasiune, patimă, (înv) părtășie. 2 (Îoc obiectivitate) Însușirea sau starea a ceea ce există în mod subiectiv. 3 Domeniul subiectului. 4 Tot ce aparține de subiect.

SUBIECTIVITATE s. f. Însușirea de a fi subiectiv (1); atitudine subiectivă față de cineva sau de ceva. Subiectivitatea artistului (și chiar a teoreticianului) are un rol esențial în perceperea și interpretarea lumii morale. IBRĂILEANU, SP. CR. 219.

SUBIECTIVITATE s.f. 1. Caracterul a ceea ce este subiectiv; atitudine subiectivă. 2. (Fil.) Însușirea de a fi subiectiv; tot ceea ce aparține subiectului. [Pron. -bi-ec-. / cf. fr. subjectivité].

SUBIECTIVITATE s. f. 1. atitudine subiectivă (3). 2. (fil.) caracter subiectiv (1); totalitatea fenomenelor psihice. 3. tot ceea ce aparține subiectului (II, 1). (< fr. subjectivité)

SUBIECTIVITATE f. 1) Caracter, subiectiv. 2) Atitudine subiectivă. [G.-D. subiectivității] /<fr. subjectivité

subiectivitate f. calitatea celor subiective: subiectivitatea poetului.

*subĭectivitáte f. (d. subĭectiv). Calitatea de a fi subiectiv: subĭectivitatea artiștilor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

subiectivitate (desp. -biec-) s. f., g.-d. art. subiectivității

!subiectivitate (-biec-) s. f., g.-d. art. subiectivității

subiectivitate s. f. (sil. -biec-; mf. sub-), g.-d. art. subiectivității

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SUBIECTIVITATE s. subiectivism. (~ cuiva într-o problemă.)

SUBIECTIVITATE s. subiectivism. (~ cuiva într-o problemă.)

Subiectivitate ≠ obiectivitate

Intrare: subiectivitate
  • silabație: su-biec- info
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • subiectivitate
  • subiectivitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • subiectivități
  • subiectivității
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

subiectivitatesubstantiv feminin

  • 1. Însușirea de a fi subiectiv; atitudine subiectivă, părtinitoare față de cineva sau de ceva; subiectivism. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Subiectivitatea artistului (și chiar a teoreticianului) are un rol esențial în perceperea și interpretarea lumii morale. IBRĂILEANU, SP. CR. 219. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.