opțiuni
  • info

8 definiții pentru subalternare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUBALTERNARE, subalternări, s. f. (Log.) Raport între judecățile universale și judecățile particulare de aceeași calitate, caracterizat prin faptul că din adevărul judecății universale decurge cu necesitate adevărul judecății particulare, iar din falsitatea judecății particulare rezultă cu necesitate falsitatea judecății universale. – Sub1- + alternare.

SUBALTERNARE, subalternări, s. f. (Log.) Raport între judecățile universale și judecățile particulare de aceeași calitate, caracterizat prin faptul că din adevărul judecății universale decurge cu necesitate adevărul judecății particulare, iar din falsitatea judecății particulare rezultă cu necesitate falsitatea judecății universale. – Sub1- + alternare.

subalternare sf [At: MAIORESCU, L. 58 / Pl: ~nări / E: sub1- + alternare] 1 (Log) Raport între judecățile universale și cele particulare de aceeași calitate, caracterizat prin aceea că din adevărul judecății universale decurge cu necesitate adevărul judecății particulare corespondente, iar din falsitatea judecății particulare rezultă cu necesitate falsitatea judecății universale corespondente. 2 (Nob) Raport între superior și inferior Si: (îvr) subalternitate.

SUBALTERNARE, subalternări, s. f. (Logică) Raportul după care, din punerea judecății universale rezultă punerea judecății particulare corespondente și din înlăturarea judecății particulare rezultă înlăturarea judecății universale corespondente.

SUBALTERNARE s.f. (Log.) Raport după care din adevărul judecății universale reiese adevărul judecății particulare corespondente, iar din înlăturarea judecății particulare rezultă înlăturarea judecății universale corespondente. [< sub- + alternare].

SUBALTERNARE s. f. (log.) raport după care din adevărul judecății universale reiese adevărul judecății particulare corespondente, iar din înlăturarea judecății particulare rezultă înlăturarea judecății universale corespondente. (după germ. Subalternation)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

subalternare (desp. su-bal-/sub-al-) s. f., g.-d. art. subalternării; pl. subalternări

!subalternare (su-bal-/sub-al-) s. f., g.-d. art. subalternării; pl. subalternări

subalternare s. f. (sil. mf. sub-) alternare

Intrare: subalternare
subalternare substantiv feminin
  • silabație: su-bal-, sub-al- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • subalternare
  • subalternarea
plural
  • subalternări
  • subalternările
genitiv-dativ singular
  • subalternări
  • subalternării
plural
  • subalternări
  • subalternărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

subalternare, subalternărisubstantiv feminin

  • 1. logică Raport între judecățile universale și judecățile particulare de aceeași calitate, caracterizat prin faptul că din adevărul judecății universale decurge cu necesitate adevărul judecății particulare, iar din falsitatea judecății particulare rezultă cu necesitate falsitatea judecății universale. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
  • Sub- + alternare DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.