2 intrări

20 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUBALIMENTARE s. f. Acțiunea de a (se) subalimenta și rezultatul ei; subalimentație, subnutriție (1). – V. subalimenta.

SUBALIMENTARE s. f. Acțiunea de a (se) subalimenta și rezultatul ei; subalimentație, subnutriție (1). – V. subalimenta.

subalimentare sf [At: DL / Pl: ? / E: subalimenta] 1 Consumare a unei cantități de hrană mai mică decât cea necesară. 2-3 Subnutriție (1-2).

SUBALIMENTARE s. f. Acțiunea de a subalimenta și rezultatul ei; subalimentație.

SUBALIMENTARE s.f. Acțiunea de a (se) subalimenta și rezultatul ei; subalimentație; subnutriție. [< subalimenta].

SUBALIMENTA, subalimentez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) alimenta (sistematic) în mod insuficient din punct de vedere calitativ și cantitativ. – Sub1- + alimenta (după fr. sous-alimenter).

SUBALIMENTA, subalimentez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) alimenta (sistematic) în mod insuficient din punct de vedere calitativ și cantitativ. – Sub1- + alimenta (după fr. sous-alimenter).

subalimenta vtr [At: DL / Pzi: ~t'ez / E: sub1- + alimenta cf fr sous-alimenter)] 1-2 A consuma sau a face să se consume o cantitate de hrană mai mică decât cea necesară. 3-4 A (se) alimenta (sistematic) în mod insuficient din punct de vedere cantitativ și calitativ Si: (rar) a (se) subhrăni (1-2). corectat(ă)

SUBALIMENTA, subalimentez, vb. I. Tranz. A da cuiva mai puțină hrană decît îi este necesar; a alimenta (în chip sistematic) în mod insuficient.

SUBALIMENTA vb. I. tr., refl. A (se) alimenta insuficient. [< sub- + alimenta].

SUBALIMENTA vb. tr., refl. a (se) alimenta în mod insuficient. (după fr. sous-alimenter)

A SUBALIMENTA ~ez tranz. A alimenta sub normă; a hrăni insuficient. [ Sil. sub-a-] /sub- + a alimenta

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

subalimentare (desp. su-ba-/sub-a-) s. f., g.-d. art. subalimentării

!subalimentare (su-ba-/sub-a-) s. f., g.-d. art. subalimentării

subalimentare s. f. (sil. mf. sub-), g.-d. art. subalimentării

subalimenta (a ~) (desp. su-ba-/sub-a-) vb., ind. prez. 1 sg. subalimentez, 3 subalimentea; conj. prez. 1 sg. să subalimentez, 3 să subalimenteze

!subalimenta (a ~) (su-ba-/sub-a-) vb., ind. prez. 3 subalimentea

subalimenta vb. (sil. mf. sub-), ind. prez. 1 sg. subalimentez, 3 sg. și pl. subalimentea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SUBALIMENTARE s. v. subnutriție.

SUBALIMENTARE s. subalimentație, subnutriție.

SUBALIMENTA vb. (rar) a (se) subnutri.

SUBALIMENTA vb. (rar) a (se) subnutri.

Intrare: subalimentare
subalimentare substantiv feminin
  • silabație: su-ba-, sub-a- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • subalimentare
  • subalimentarea
plural
  • subalimentări
  • subalimentările
genitiv-dativ singular
  • subalimentări
  • subalimentării
plural
  • subalimentări
  • subalimentărilor
vocativ singular
plural
Intrare: subalimenta
  • silabație: su-ba-, sub-a- info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • subalimenta
  • subalimentare
  • subalimentat
  • subalimentatu‑
  • subalimentând
  • subalimentându‑
singular plural
  • subalimentea
  • subalimentați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • subalimentez
(să)
  • subalimentez
  • subalimentam
  • subalimentai
  • subalimentasem
a II-a (tu)
  • subalimentezi
(să)
  • subalimentezi
  • subalimentai
  • subalimentași
  • subalimentaseși
a III-a (el, ea)
  • subalimentea
(să)
  • subalimenteze
  • subalimenta
  • subalimentă
  • subalimentase
plural I (noi)
  • subalimentăm
(să)
  • subalimentăm
  • subalimentam
  • subalimentarăm
  • subalimentaserăm
  • subalimentasem
a II-a (voi)
  • subalimentați
(să)
  • subalimentați
  • subalimentați
  • subalimentarăți
  • subalimentaserăți
  • subalimentaseți
a III-a (ei, ele)
  • subalimentea
(să)
  • subalimenteze
  • subalimentau
  • subalimenta
  • subalimentaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

subalimentare, subalimentărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi subalimenta DEX '09 DEX '98 DN

subalimenta, subalimentezverb

  • 1. A (se) alimenta (sistematic) în mod insuficient din punct de vedere calitativ și cantitativ. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: subnutri
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.