2 definiții pentru stătătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
stătătură sf [At: C. CR 116/22 / Pl: ~ri / E: stătut1 + -ură] (Îvr) Stare (13).
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
stătătură, stătături, s.f. (înv.) stare.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: stătătură
stătătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |