2 definiții pentru stătătorie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
stătătorie sf [At: N. COSTIN, ap. GCR II, 10/17 / Pl: ~ii / E: stătător + -ie] (Îvr) Statornicie (3).
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
stătătorie, stătătorii, s.f. (înv.) statornicie.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: stătătorie
stătătorie substantiv feminin
| substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||