3 intrări
60 de definiții
din care- explicative (35)
- morfologice (9)
- relaționale (10)
- etimologice (2)
- specializate (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STÂNJENI, stânjenesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. recipr. A (se) stingheri, a (se) deranja, a (se) jena, a (se) împiedica de la o îndeletnicire. 2. Refl. (Reg.) A se sfii, a se rușina; a ezita. [Var.: (pop.) stânjini vb. IV] – Din sl. sŭtenženŭ (sŭtengnonti).
STÂNJENI, stânjenesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. recipr. A (se) stingheri, a (se) deranja, a (se) jena, a (se) împiedica de la o îndeletnicire. 2. Refl. (Reg.) A se sfii, a se rușina; a ezita. [Var.: (pop.) stânjini vb. IV] – Din sl. sŭtenženŭ (sŭtengnonti).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stânjeni [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (îrg) ~jini, (înv) ~ngăni, ~ngeni, ~ngini / Pzi: ~nesc / E: vsl сътѧженъ, „apăsat, strâmtorat” (participiul verbului сътѧжати)] 1 vt (C.i. oameni sau manifestări ale lor) A stingheri (1). 2 vt (Îvr) A opri. 3 vtf (Reg; îf stânjini) A face să se întrerupă ceva. 4 vt (Rar) A supăra. 5 vr (Îrg) A se sfii (4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A STÂNJENI ~esc tranz. (persoane) A face să se stânjenească; a stingheri; a incomoda; a se sfii; a se jena. /<sl. sutenzénu
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE STÂNJENI mă ~esc intranz. A avea timiditate sau emoție; a se intimida; a se sfii; a se jena; a se rușina. /<sl. sutenženu
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stânjenì v. a pune piedici, a opri dela lucru; [Slav. SŬTEJITI, a deranja (sub influența lui stângănì)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STÂNGEN s. m. v. stânjen.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STÂNGEN s. m. v. stânjen.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STÂNJEN, stânjeni, s. m. I. Unitate de măsură pentru lungime, folosită înaintea introducerii sistemului metric, care a variat, după epocă și regiune, de la 1,96 m la 2,23 m; lungime sau cantitate de material corespunzătoare acestei unități de măsură. ◊ Stânjen pescăresc = măsură de lungime folosită de pescari, egală cu aproximativ 1,50 m. Stânjen marin = măsură de lungime egală cu 1,83 m. ♦ Unitate de măsură pentru volumul lemnelor așezate în stivă, egală cu opt steri. II. (Bot.) Stânjenel. [Var.: (reg.) stângen s. m.] – Din bg. stă(n)žen.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STÂNJINI vb. IV v. stânjeni.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STÂNJINI vb. IV v. stânjeni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stângăni v vz stânjeni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stângen sm vz stânjen
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stângeni2 v vz stânjini1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stângeni1 v vz stânjeni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stângin sm vz stânjen1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stângini2 v vz stânjini
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stângini1 v vz stânjeni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stânjăn sm vz stânjen1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stânjân sm vz stânjen1 corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stânjen2 sm [At: LB / Pl: ~i / E: drr stânjeni] (Îvr) Piedică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stânjen1 sm [At: COD. VOR.2 45v/12 / V: (îvp) ~jin, (pop) ~ngen, ~ngin, (îrg) ~jăn, ~jân, (reg) ~e / Pl: ~i / E: ns cf vsl сътѧжьнь] 1 (Astăzi reg) Unitate de măsură pentru lungime folosită înainte de introducerea sistemului metric, care a variat în timp și după regiuni, de la 1,96 m (În Țara Românească) și până la 2,23 m (în Moldova). 2 Distanță, lungime aproximativ egală cu această unitate de măsură. 3 (Înv; îs) ~ pătrat sau ~ cvadrat Unitate de măsură pentru suprafețe de teren (agricol) folosită în trecut și care avea aproximativ 4 m2. 4 Suprafață de teren egală cu această unitate. 5-6 (Înv; îs) ~scurt (Unitate de măsură de) suprafață (de pământ) egală cu un pogon și o prăjină. 7-8 (Înv; îs) ~ lung (Unitate de măsură de) suprafață (de pământ) egală cu două pogoane1. 9 (Înv; îs) ~ cubic Cub care are laturile egale cu un stânjen. 10 (Șîs ~ de lemne) Unitate de măsură pentru volumul lemnelor stivuite, egală cu 8 m3. 11 (Rar; art.; îf stânjin) Stil de înot. 12 (Reg; îf stânjăn) Unitate de zidărie nedefinită mai îndeaproape. 13 (Șîc ~-galben, ~-de-baltă) Plantă cu tulpina cilindrică, puternică, cu frunze în formă de sabie, cu flori mari de culoare galben-deschis, puțin mirositoare, care crește prin bălți, mlaștini și pe malul apelor stătătoare Si: iris, (pop) stânjenel, (reg) colțul-lupului, crin-de-apă, crin-galben, liliv-galben, spetează, spetează-galbenă (Vz: spetează), spetejoară, stânjenel de baltă (Vz: stânjenel), stânjenel-galben (Vz: stânjenel), stânjenel-păpuros Vz: stânjenel (3) (Iris pseudacorus). 14 (Șîc ~i-pestriți, ~i-de-pădure, ~i-pestrițați) Plantă cu tulpina multifloră, mai lungă decât frunzele în formă de sabie și la vârf curbate înăuntru, cu flori galbene, puțin mirositoare, care crește prin păduri și tufișuri Si: iris, (reg) stânjenel, lilion-păsăresc (Iris variegata). 15 (Bot; pop; șîc ~-albastru, ~-vânăt, ~-turchiaz, ~-mneru) Stânjenel (1) (Iris germanica). 16 (Bot; reg; șîc ~-vânăt) Stânjenel (Iris florentina). 17 (Bot; reg) Rățișoară (Iris pumila). 18 (Îc) ~-de-munte (sau micuțel) Plantă cu rizom gros și lung, cu tulpina alungită, delicată, uniformă, cu frunzele linear-lanceolate, mai lungi decât tulpina, cu flori solitare liliachii, care crește prin tufișurile de pe coline sau la marginea pădurilor de munte (Vz: stânjenel) (Iris ruthenica). 19 (Bot; reg; șîc ~-galben) Crin (7) (Hemerocallis lilio-asphalelus). 20 (Bot; reg; șîc ~-roș) Crin-galben (Hemerocallis fulva). 21 (Bot; reg; îc) ~-alb Narcisă (Narcissus poëticus).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stânjene sm vz stânjen1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stânjin sm vz stânjen1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stânjini2 v vz stânjeni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stânjini1 [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: ~ngeni, ~ngini / Pzi: ~nesc / E: stânjin] 1 vt A măsura cu stânjenul1 (1). 2 vr (Pex) A-și întinde mâna (ca să lovească).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STÂNJEN, stânjeni, s. m. I. Unitate de măsură pentru lungime, folosită înaintea introducerii sistemului metric, care a variat, după epocă și regiune, de la 1,96 m la 2,23 m; lungime sau cantitate de material corespunzătoare acestei unități de măsură. ◊ Stânjen pescăresc = măsură de lungime folosită de pescari, egală cu aproximativ 1,50 m. Stânjen marin = măsură de lungime egală cu 1,83 m. ♦ Unitate de măsură pentru volumul lemnelor așezate în stivă, egală cu opt steri. II. (Bot.) Stânjenel. [Var.: (reg.) stângen s. m.] – Din bg. stă(n)žen.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STÎNGEN s. m. v. stînjen1.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STÎNJEN2, stînjeni, s. m. (Bot.) Stînjenel. (Cu pronunțare regională) Leșie cu cenușă și cu apă de stînjăn... să bea. ȘEZ. X 138.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STÎNJEN1, stînjeni, s. m. Măsură de lungime (folosită înainte de introducerea sistemului metric și păstrată încă regional) variind, după epoci și regiuni, de la 2,23 m la 1,96 m; lungime sau cantitate de material egală cu această unitate de măsură. Erau vreo doi stînjeni de unde pornise. CARAGIALE, O. III 17. [Vînătorul] reduse coada vulpei pînă la vreo doi stînjeni. ODOBESCU, S. III 46. Știi tu că dintr-un zbor Sînt zece mii de stînjeni de-aici pîn’ la izvor? ALECSANDRI, T. II 60. ◊ (Prin exagerare) Trăgea din ciubucul de-un stînjen. C. PETRESCU, A. R. 8. ◊ Stînjen pescăresc = măsură de lungime folosită de pescari și reprezentînd cam 1,50 m. Stînjen marin = măsură de lungime egală cu 1,83 m. Stînjen de lemne = unitate de măsură pentru lemnele de foc, reprezentînd opt steri. A cumpărat omul... trei stînjeni de lemne. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 103. La poalele unui codru, numai iată ce vede o dihanie de om, care se pîrpîlea pe lîngă un foc de 24 de stînjeni de lemne și tot atunci striga, cît îi lua gura, că moare de frig. CREANGĂ, P. 239. – Variantă: stîngen (SLAVICI, O. II 64) s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STÎNJENI, stînjenesc, vb. IV. 1. Tranz. (Și în forma stînjini) A împiedica, a opri pe cineva de la un lucru, de la o acțiune; a stingheri; a deranja, a jena. O stînjenea parcă neatenția mea în îmbrăcăminte. CAMIL PETRESCU, U. N. 96. Se văd mereu stînjiniți în dezvoltarea lor firească. ODOBESCU, S. III 514. Pe cît am aflat, acea teamă nu v-au stînjenit a trimete... jalbe la Țarigrad. ALECSANDRI, T. 1339. (Refl. reciproc) Am plecat la pescuit, fiecare în altă direcție, ca să nu ne stînjenim unii pe alții. BRĂTESCU-VOINEȘTI, F. 7. ◊ (Complementul indică lucrul, acțiunea stingherită) Iarmarocul de la Frumoasa fu stînjenit de vremea rea. CĂLINESCU, I. C. 270. Sosirea preotului nu stînjeni de loc fierberea țăranilor. REBREANU, R. II 218. Piedicile ce stînjeneau comerțul și producerea s-au înlăturat. La TDRG. 2. Refl. (Mold.; despre oameni) A arăta sfiiciune, a ezita. Rusanda a strîns genele și s-a stînjenit. Îi era silă că lațul ei prinde, dar nici nu putea să se lese. POPA, V. 310. Șiroaie de lacrimi curgeau din frumoșii ei ochi. Un tînăr om de-ar fi văzut-o atunci, negreșit că nu s-ar fi stînjenit cît de puțin a înjunghia pe nelegiuitul ce o adusese în starea aceasta. NEGRUZZI, S. I 52. – Variantă: stînjini vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STÎNJINI vb. IV v. stînjeni.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STÂNJEN1 ~i m. Unitate de măsură a lungimii variind de la 1,96 m la 2,23 m. ◊ ~ pescăresc unitate de măsură a lungimii egală cu 1,83 m. ~ de lemne unitate de măsură a lemnelor de foc egală cu opt metri cubi. /<sl. senžini
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STÂNJEN2 ~i m. v. STÂNJENEL. /<sl. senžini
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stânjen m. 1. veche măsură de lungime: în Muntenia se întrebuința stânjenul lui Șerban-Vodă (1m.97) și al lui Constantin-Vodă (2m,02), împărțit în 8 palme, 80 de degete sau 800 linii; iar în Moldova stânjenul (2m.23) era divizat în 8 palme, 64 palmace sau 768 linii; 2. cantitate de lemne de un stânjen; 3. pl. Bot. stânjenel. [Slav. SEJĬNŬ (cu epenteza unui t)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stîngănésc, V. stînjenesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stînjén și – jín m. (bg. stŭnžen și stužen, infl. de vsl. sŭtenžen, întins; rus. sáženĭ, d. vsl. senžinŭ, stînjen). O măsură de lungime egală cam cu 2 metri (În Munt. stînjenu lui Șerban-Vodă era de 1 m. 97, al luĭ Constantin-Vodă de 2 m, 02, ĭar în Mold. de 2 m, 23. Cel muntenesc avea 8 palme [de la 1840 avea 10 palme], palma 10 degete, și degetu 10 liniĭ; cel moldovenesc avea 8 palme, palma 8 palmace, și palmacu 12 liniĭ). Cantitate de lemne de un stînjin cub: am ars mulțĭ stinjinĭ. Stînjinel (pin aluz. la rădăcinile luĭ „întinse”).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stînjinésc și (rar) stîngănésc v. tr. (vsl. sŭ-tengnonti, a întinde, a strînge, a comprima, și sŭtenžiti, a contrage. V. tînjală). Deranjez, încurc, turbur: a stînjini pe cineva din lucru. – Și stingheresc (vest) și stinghiresc (est). La Bârb. Ind. 251 înstîngănesc (vsl. vùstengnonti).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
stânjeni (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stânjenesc, 3 sg. stânjenește, imperf. 1 stânjeneam; conj. prez. 1 sg. să stânjenesc, 3 să stânjenească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
stânjeni (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stânjenesc, imperf. 3 sg. stânjenea; conj. prez. 3 să stânjenească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
stânjeni vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stânjenesc, imperf. 3 sg. stânjenea; conj. prez. 3 sg. și pl. stânjenească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stânjen s. m., pl. stânjeni
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
stânjen s. m., pl. stânjeni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
stânjen s. m., pl. stânjeni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stînjen
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
stânjen.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
stânjenesc, -neam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STÂNJENI vb. 1. v. deranja. 2. v. împiedica.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STÂNJENI vb. v. jena, rușina, sfii.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STÂNJEN s. v. crin-galben.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STÂNJEN s. I. (prin Transilv.) șing. (Un ~ de lemne.) II. (BOT.) 1. (Iris germanica) v. stânjenel. 2. (Iris variegata) iris, stânjenel, (reg.) lilion-păsăresc. 3. stânjen de baltă v. stânjenel; stânjen galben v. stânjenel.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STÂNJEN-ALB s. v. narcisă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stînjen s. v. CRIN-GALBEN.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STÎNJEN s. I. (prin Transilv.) șing. (Un ~ de lemne.) II. (BOT.) 1. (Iris germanica) iris, stînjenel, (reg.) ceapă, cocoș, cocoșel, crin, lilie, lilion, paparigă, sabie, spetează, stînjeniță, tulipan, coada-cocoșului, cosița-fetelor, floare-vînătă, frunză-lată, iarbă-lată. 2. (Iris variegata) iris, stînjenel, (reg.) lilion-păsăresc. 3. stînjen de baltă (Iris pseudacorus) = iris, stînjenel, stînjen galben, (reg.) spetează, spetegioară, crin-de-apă, crin-galben, lilie-galbenă; stînjen galben (Iris pseudacorus) = iris, stînjenel, stînjen de baltă, (reg.) spetează, spetegioară, crin-de-apă, crin-galben, lilie-galbenă.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stînjen-alb s. v. NARCISĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stînjeni vb. v. JENA. RUȘINA. SFII.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STÎNJENI vb. 1. a deranja, a incomoda, a încurca, a jena, a stingheri, a supăra a tulbura, (livr.) a conturba, a importuna, (rar) a sinchisi, (pop.) a zăticni, (Mold. si Bucov.) a zăhăi, (înv.) a sminti. (Te rog să nu-l ~ de la lucru; să nu fie ~ de nimeni.) 2. a împiedica, a jena, a stingheri. (Îl ~ în mișcări.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
stînjen (-ni), s. m. – 1. Veche unitate de măsură egală cu 1,9665 m. în Munt, și 2,23 m. în Mold. – 2. Măsură de capacitate, folosită mai ales pentru lemne și reprezentată printr-un cub de un stînjen de fiecare latură. – 3. Iris (Iris germanica, I. pseudacorus, I. variegata). – Mr. stînjin. Megl. stonjin. Sl. sęžĭnĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Tiktin), probabil contaminat cu sŭtęženŭ „întins”, cf. slov. seženj, rus. seženĭ. – Der. stînjenel s. m. (iris); stînjeniu, adj. (violet). Cf. stînjeni. Bg. stănžen provine din rom. (Jagič, Archiv. slaw. Phil., XI, 364; Capidan, Raporturile, 224).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stînjeni (-nesc, -it), vb. – A incomoda, a stingheri, a deranja, a jena, a împiedica. – Var. stînjîni, stîngăni, stingheri, și der. Sl. sŭtęgnąti, participiul sŭtęženŭ „a comprima, a oprima” (Tiktin; Byhan 335; Candrea); sau mai curînd din sl. sŭtęžiti „a fi stingherit”, care aparține aceleiași familii de la vb. tęgnąti „a întinde” (Cihac, II, 411; Byhan 337); ultima var. nu este clară. – Der. stînjeneală, s. f. (stinghereală, neplăcere); stînjenitor, adj. (care stingherește); stînjie, s. f. (Trans., obadă care acoperă capătul osiei carului); stingher, adj. (desperecheat, fără pereche; izolat, solitar), postverbal de la stingheri, al cărui semantism este anormal, dar care este o creație literară, fără curs în limba populară (după Giuglea, Dacor., II, 901, din lat. singularis contaminat cu stinghie; după Densusianu, GS, IV, 290, din lat. *extraiugularium care s-ar fi zis la început boilor fără pereche).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
stânjen2, stânjeni, s.m. (înv.) piedică.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stânjini, stânjinesc, vb. IV (înv.) 1. a măsura cu stânjenul. 2. a-și întinde mâna (ca să lovească).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stânjen, stânjeni, (stânjenel, stânjărel), s.m. – 1. (reg.) Veche unitate de măsură pentru lungimi: „Doamne, mult tu ai muncit / Pântr-un stânjen de pământ” (Memoria, 2001: 115). 2. (bot.) Plantă erbacee perenă, cu flori mari, violete, albastre, albe sau galbene (Iris pumila, Iris florentina). Coada cocoșului (Iris germanica) (Borza, 1968: 88). – Din sl. sežinĭ (Miklosich, Tiktin, cf. DER), probabil contaminat cu sŭteženŭ „întins”, cf. rus. seženi (DER); din bg. stă(n)žen (DEX). Cuv. rom. > bg. stănžen (Capidan, cf. DER).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
stânjen, -i, (stânjenel, stânjărel), s.m. – 1. Veche unitate de măsură pentru lungimi: „Doamne, mult tu ai muncit / Pântr-un stânjen de pământ” (Memoria 2001: 115). 2. (bot.) Plantă erbacee perenă, cu flori mari, violete, albastre, albe sau galbene (Iris pumila, Iris florentina). Coada cocoșului (Iris germanica) (Borza 1968: 88). – Din sl. sežinĭ, probabil contaminat cu sŭteženŭ „întins”, cf. rus. seženi (DER); Din bg. stă(n)žen (DEX).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
stânjeni, stânjenescverb
- 1. A (se) stingheri, a (se) deranja, a (se) jena, a (se) împiedica de la o îndeletnicire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- O stînjenea parcă neatenția mea în îmbrăcăminte. CAMIL PETRESCU, U. N. 96. DLRLC
- Se văd mereu stînjiniți în dezvoltarea lor firească. ODOBESCU, S. III 514. DLRLC
- Pe cît am aflat, acea teamă nu v-au stînjenit a trimete... jalbe la Țarigrad. ALECSANDRI, T. 1339. DLRLC
- Am plecat la pescuit, fiecare în altă direcție, ca să nu ne stînjenim unii pe alții. BRĂTESCU-VOINEȘTI, F. 7. DLRLC
- Iarmarocul de la Frumoasa fu stînjenit de vremea rea. CĂLINESCU, I. C. 270. DLRLC
- Sosirea preotului nu stînjeni de loc fierberea țăranilor. REBREANU, R. II 218. DLRLC
- Piedicile ce stînjeneau comerțul și producerea s-au înlăturat. La TDRG. DLRLC
-
-
- Rusanda a strîns genele și s-a stînjenit. Îi era silă că lațul ei prinde, dar nici nu putea să se lese. POPA, V. 310. DLRLC
- Șiroaie de lacrimi curgeau din frumoșii ei ochi. Un tînăr om de-ar fi văzut-o atunci, negreșit că nu s-ar fi stînjenit cît de puțin a înjunghia pe nelegiuitul ce o adusese în starea aceasta. NEGRUZZI, S. I 52. DLRLC
-
etimologie:
- sŭtenženŭ (sŭtengnonti). DEX '09 DEX '98
stânjen, stânjenisubstantiv masculin
- 1. Unitate de măsură pentru lungime, folosită înaintea introducerii sistemului metric, care a variat, după epocă și regiune, de la 1,96 m la 2,23 m; lungime sau cantitate de material corespunzătoare acestei unități de măsură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Erau vreo doi stînjeni de unde pornise. CARAGIALE, O. III 17. DLRLC
- [Vânătorul] reduse coada vulpei pînă la vreo doi stînjeni. ODOBESCU, S. III 46. DLRLC
- Știi tu că dintr-un zbor Sînt zece mii de stînjeni de-aici pîn’ la izvor? ALECSANDRI, T. II 60. DLRLC
- Trăgea din ciubucul de-un stînjen. C. PETRESCU, A. R. 8. DLRLC
- 1.1. Stânjen pescăresc = măsură de lungime folosită de pescari, egală cu aproximativ 1,50 m. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.2. Stânjen marin = măsură de lungime egală cu 1,83 m. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.3. Unitate de măsură pentru volumul lemnelor așezate în stivă, egală cu opt steri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A cumpărat omul... trei stînjeni de lemne. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 103. DLRLC
- La poalele unui codru, numai iată ce vede o dihanie de om, care se pîrpîlea pe lîngă un foc de 24 de stînjeni de lemne și tot atunci striga, cît îi lua gura, că moare de frig. CREANGĂ, P. 239. DLRLC
-
-
- 2. Crin-galben, stânjenel. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: crin-galben stânjenel
- Leșie cu cenușă și cu apă de stînjăn... să bea. ȘEZ. X 138. DLRLC
-
etimologie:
- stă(n)žen DEX '98 DEX '09
stânjen-albsubstantiv masculin
- 1. Narcisă. Sinonimesinonime: narcisă