2 definiții pentru stânar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
stânar sm [At: F (1874), 7 / Pl: ~i / E: stână + -ar] (Îrg) Stânaci.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
stânar, stânari, s.m. (înv. și reg.) cioban care conduce o stână sau care are alte atribuții în stână; baci, stăpân, stânaș, stânaci.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: stânar
stânar substantiv masculin
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)