2 definiții pentru stânaci
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
stânaci sm [At: GHEȚIE, R. M. / Pl: ~ / E: stână + -aci] (Reg) Cioban care conduce o stână (1) (V baci) sau are alte atribuții la stână Si: stăpân (1), (pop) stânaș, (îrg) stânar.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
stânaci, stânaci, s.m. (reg.) cioban care conduce o stână sau care are alte atribuții la stână; stăpân, stânaș, stânar, baci.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: stânaci
stânaci substantiv masculin
| substantiv masculin (M73) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)