opțiuni
  • info

10 definiții pentru stupitură

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STUPITURĂ, stupituri, s. f. (Reg.) Scuipătură. – Stupi + suf. -tură.

STUPITURĂ, stupituri, s. f. (Reg.) Scuipătură. – Stupi + suf. -tură.

stupitură sf [At: CANTEMIR, I. I. II, 78 / V: stop~, știop~, știu~ / Pl: ~ri / E: stupi + -(i)tură] (Mol; Buc) Scuipătură (1).

STUPITURĂ, stupituri, s. f. (Regional) Scuipătură.

stopitură sf vz stupitură

scuĭpătúră (vest) și stupitúră (est) f., pl. ĭ. Substanță scuipată: scuĭpăturĭ pe pardoseală. Acțiunea de a scuĭpa o dată sau felu de a scuĭpa: scuĭpătură țigănească.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

stupitură (reg.) s. f., g.-d. art. stupiturii; pl. stupituri

stupitură (reg.) s. f., g.-d. art. stupiturii; pl. stupituri

stupitură s. f., g.-d. art. stupiturii; pl. stupituri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STUPITURĂ s. v. scuipătură.

stupitură s. v. SCUIPĂTURĂ.

Intrare: stupitură
stupitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stupitură
  • stupitura
plural
  • stupituri
  • stupiturile
genitiv-dativ singular
  • stupituri
  • stupiturii
plural
  • stupituri
  • stupiturilor
vocativ singular —
plural —
stopitură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stupitură, stupiturisubstantiv feminin

etimologie:
  • Stupi + sufix -tură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.