opțiuni
3 definiții pentru stupitor

Explicative DEX

stupitor, ~oare [At: DDRF / V: stop~ / Pl: ~i, ~oare / E: stupi + -tor] 1 sf (Mol) Scuipătoare (4). 2 a (Reg; îf stopitor) Care stupește.

stopitor, ~oare a vz stupitor

Arhaisme și regionalisme

stupitor, stupitoare, s.f., adj. (reg.) 1. (s.f.) scuipătoare. 2. (adj.; în forma: stopitor) care stupește (scuipă).

Intrare: stupitor
stupitor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stupitor
  • stupitorul
  • stupitoru‑
  • stupitoare
  • stupitoarea
plural
  • stupitori
  • stupitorii
  • stupitoare
  • stupitoarele
genitiv-dativ singular
  • stupitor
  • stupitorului
  • stupitoare
  • stupitoarei
plural
  • stupitori
  • stupitorilor
  • stupitoare
  • stupitoarelor
vocativ singular — —
plural — —
stopitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)