opțiuni
  • info

13 definiții pentru tufar

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TUFAR, tufari, s. m. Arbore cu ramuri dese crescute de la rădăcină, ca o tufă; tufan (2). – Tufă + suf. -ar.

TUFAR, tufari, s. m. Arbore cu ramuri dese crescute de la rădăcină, ca o tufă; tufan (2). – Tufă + suf. -ar.

tufar sm [At: BUDAI-DELEANU, T. 275 / V: (reg) stuhar / Pl: ~i, (rar) ~e sn / E: tufă + -ar] 1 Arbore cu ramuri dese, crescute direct de la rădăcină, în formă de tufă (1) Si: (pop) tufan (1). 2 (Îvr) Copac tânăr. 3 (Reg; fig) Tufan (9). 4 (Reg) Tufiș. 5 (Bot; reg) Spălăcioasă (Senecio vernalis).

TUFAR, tufari, s. m. Arbore cu ramuri dese, crescute de la rădăcină, avînd aspectul unei tufe. Călăreții se vedeau sărind de prin tufari. GALACTION, O. I 50. O dureau șalele... plecîndu-se atîta pe la rădăcinile celor tufari, după mlădițe fragede. CREANGĂ, P. 316. Trei iepuri sprinteni, vînați de doi ogari, Tăiatu-mi-au cărarea ieșind de prin tufari. ALECSANDRI, T. II 297. – Pl. și: (n.) tufare (CONTEMPORANUL, III 782).

TUFAR ~i m. Orice arbore de talie mică cu ramuri dese, care cresc de la baza tulpinii. /tufă + suf. ~ar

tufar m. arbust: păduri de tufari AL. [V. tufă].

tufár m. (d. tufă). Copăcel în creștere: pădurĭ de tufarĭ. Tufiș întins: scoborîrăm pin tufar și ajunserăm în vale, în poala păduriĭ (NPl. Ceaur, 68). – În nord și stuhar.

stuhar sm vz tufar

stuhár, V. tufar.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tufar s. m., pl. tufari

tufar s. m., pl. tufari

tufar s. m., pl. tufari

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TUFAR s. (reg.) tufan. (~ul este nume generic pentru arborii stufoși.)

TUFAR s. (reg.) tufan. (~ este nume generic pentru arborii stufoși.)

Intrare: tufar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tufar
  • tufarul
  • tufaru‑
plural
  • tufari
  • tufarii
genitiv-dativ singular
  • tufar
  • tufarului
plural
  • tufari
  • tufarilor
vocativ singular —
plural —
stuhar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tufar, tufarisubstantiv masculin

  • 1. Arbore cu ramuri dese crescute de la rădăcină, ca o tufă; tufan. DEX '09 DLRLC
    sinonime: tufan
    • format_quote Călăreții se vedeau sărind de prin tufari. GALACTION, O. I 50. DLRLC
    • format_quote O dureau șalele... plecîndu-se atîta pe la rădăcinile celor tufari, după mlădițe fragede. CREANGĂ, P. 316. DLRLC
    • format_quote Trei iepuri sprinteni, vînați de doi ogari, Tăiatu-mi-au cărarea ieșind de prin tufari. ALECSANDRI, T. II 297. DLRLC
  • comentariu neutru Plural și: tufare. DLRLC
etimologie:
  • Tufă + sufix -ar. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.