STUFOS, -OASĂ, stufoși, -oase, adj. (Despre arbori) Cu frunze sau cu ramuri multe și dese; (despre păduri) care are arbori cu frunze sau cu ramuri multe și dese; (despre umbra arborilor) nepătruns, adânc. ♦ Fig. (Despre barbă, mustăți) Cu păr mult și des. – Stuf + suf. -os (cu unele sensuri după tufos).

stufos¹, ~oasă a [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie, 225^r/4 / V: (înv) ~uhos, (reg) ~upos, zdu~ / Pl: ~oși, ~oase / E: stuf + -os] 1 (D. bălți sau terenuri mlăștinoase etc.) Care este acoperit cu stuf. 2 (Fig; d. barbă, mustăți sau d. sprâncene, gene) Cu păr mult și des. 3 (D. păr) Înfoiat. 4 (D. păr) Des¹ (4). 5 (D. păr) Tufos.

stufos², ~oasă a [At: BIBLIA (1688), ap. TDRG / Pl: ~oși, ~oase / E: s- + tufos cf fr touffu] 1 (Mai ales d. arbori sau d. coroanele, trunchiurile etc. acestora) Cu frunze sau cu ramuri multe și dese. 2 (D. păduri, crânguri etc.) Care are arbori cu frunze multe și dese Si: tufos, (rar) frunzos. 3 (Fig; d. exprimări scrise sau orale, d. scrieri, d. stil etc.) Care are prea multe cuvinte. 4 (Fig; d. exprimări scrise sau orale, d. scrieri, d. stil etc.) Care este format din fraze lungi, cu propoziții (foarte) multe și lungi. 5 (Fig; d. exprimări scrise sau orale, d. scrieri, d. stil etc.) Care conține (prea) multe figuri de stil (pentru efect artistic). 6 (Pex; d. oameni) Care scrie sau vorbește în acest mod V întortocheat, polilogic, prolix.

STUFOS, -OASĂ, stufoși, -oase, adj. (Despre arbori) Cu frunze multe și dese; (despre păduri) care are arbori cu frunze multe și dese; (despre umbra arborilor) nepătruns, adânc. ♦ Fig. (Despre barbă, mustăți) Cu păr mult și des. – Stuf + suf. -os (cu unele sensuri după tufos).

STUFOS, -OASĂ, stufoși, -oase, adj. (Despre arbori, p. ext. despre păduri) Cu frunze sau cu ramuri multe și dese; (despre umbra arborilor) adînc, nepătruns. Prin cele două ferestre ale odăii mele, văd dealuri ninse și pe coastă, aproape, patru sălcii vechi și stufoase. SADOVEANU, O. VIII 176. Aprinsei o țigară și mă lungii pe spate... la umbra stufoasă a plopului. HOGAȘ, M. N. 11. Munții și stufoasele păduri erau cetățile favorite ale romînului și el știa bine să le apere pe acelea. BĂLCESCU, O. I 31. ♦ Fig. Cu păr mult și des. Vorbi un domn scund și cu mustața stufoasă. C. PETRESCU, C. V. 35. Figura lui își ascundea trăsăturile sub o barbă neagră, stufoasă. VLAHUȚĂ, O. A. III 46. Iar ochii limpezi, vii, Ardeau sub ale fetei stufoase, mîndre gene. BOLINTINEANU, O. 204. ♦ (Rar) Acoperit cu stuf. Mlaștini stufoase, pe întinderi fără capăt, anunță apropierea mării. RALEA, O. 12.

STUFOS ~oasă (~oși, ~oase) 1) rar (despre terenuri) Care este acoperit cu stuf; pe care crește stuf. 2) (despre arbori) Care are ramuri (și frunze) multe și dese; cu ramuri (și frunze) multe și dese. 3) (despre barbă, mustăți etc.) Care are păr mult și des; cu păr mult și des. /stuf + suf. ~os

stufos a. 1. plin de stuf: păduri stufoase; 2. cu crăci multe: pom stufos; 3. des, îndesat: ochii săi sub gene albe și stufoase BOL.

stufós, V. tufos.

stuhos, ~oasă a vz stufos¹

stupos, ~oasă a vz stufos¹

tufos, ~oasă a [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~flos / Pl: ~oși, ~oase / E: tufă + -os] 1 (D. arbori) Cu ramuri și cu frunze multe și dese Si: stufos. 2 (D. păduri) Care are arborii deși Si: stufos. 3 (Pex; d. un loc) Plin cu tufe (1). 4 (Ban; îs) Mere ~oase Specie de mere nedefinite mai îndeaproape. 5 (D. barbă, mustață etc.) Cu păr mult și des Si: stufos, (reg) tufucos.

zdufos, ~oasă a vz stufos¹

tufós și stufós, -oásă adj. (d. tufă). Des, compus din multe crăngĭ și frunze, din mulțĭ copacĭ orĭ din mult păr: copac stufos, pădure stufoasă, barbă stufoasă.

stufos adj. m., pl. stufoși; f. stufoasă, pl. stufoase

stufos adj. m., pl. stufoși; f. stufoasă, pl. stufoase

stufos adj. m., pl. stufoși, f. sg. stufoasă, pl. stufoase

stufos, -foasă.

STUFOS adj. tufos, (rar) frunzos. (Un stejar ~.)

STUFOS adj. tufos, (rar) frunzos. (Un stejar ~.)

STUPOS adj. v. găunos, scorburos.

stupos adj. v. GĂUNOS. SCORBUROS.