4 intrări

35 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

străvestit, ~ă [At: DDRF / V: ~rav~ / Pl: ~iți, ~e / E: străvesti] (Îdt) Travestit1.

TRAVESTI2, travestesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) deghiza. – Din fr. travestir.

TRAVESTI2, travestesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) deghiza. – Din fr. travestir.

TRAVESTIT, -Ă, travestiți, -te, adj., s. m. 1. Adj. Deghizat. 2. S. m. Homosexual care se îmbracă, se machiază ca o femeie sau care prezintă caractere feminine evidente, în special în urma unui tratament hormonal. – V. travesti2.

străvesti vtr [At: HASDEU, I. V, 156 / V: ~rav~ / Pzi: ~tesc / E: stră- + [în]vești cf travesti2] (Îvp) 1-2 A (se) travesti2.

travesti2 [At: LĂCUSTEANU, A. 75 / Pzi: ~tesc / E: fr travestir, it travestire] 1-2 vtr A (se) îmbrăca în așa fel încât să nu poată fî recunoscut Si: a (se) deghiza. 3 vr (Spc; mai ales d. bărbați) A îmbrăca hainele celuilalt sex. 4 vt (Fig; rar) A altera natura unui lucru Si: a deforma, a falsifica, a modifica.

travestit2, ~ă [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 45 / Pl: ~iți, ~e / E: travesti2] 1 a Îmbrăcat în așa fel încât să nu poată fi recunoscut Si: deghizat. 2 smf (Ccr) Actor care se deghizează pentru a interpreta un rol opus sexului personajului. 3 a Îmbrăcat în hainele celuilalt sex. 4 sm (Ccr) Homosexual deghizat în femeie.

TRAVESTIT, -Ă, travestiți, -te, adj. Deghizat. – V. travesti2.

TRAVESTI, travestesc, vb. IV. Refl. A se deghiza. V. costuma. Se travestea la minut în dansatoare orientală și în fachir, în toreador și-n subretă. PAS, Z. III 248. Doi feciori merg în tindă... se travestesc în haine... comice. MARIAN, Î. 209. – Variantă; (rar) străvesti (TEODORESCU, P. P. 474) vb. IV.

TRAVESTIT, -Ă, travestiți, -te, adj. Deghizat. Trăsăturile feței... te-ar fi făcut a crede că e chipul unei femei travestite. EMINESCU, N. 39. – Variantă: (rar) străvestit, -ă (HASDEU, I. V. 156) adj.

STRĂVESTI vb. IV. v. travesti.

TRAVESTI vb. IV. tr., refl. A (se) deghiza. [P.i. -tesc. / cf. fr. travestir, it. travestire].

TRAVESTI2 vb. I. tr., refl. a (se) deghiza (pentru un carnaval, un bal mascat). II. refl. (despre actori) a interpreta mai multe roluri în una și aceeași piesă. (< fr. travestir, it. travestire)

A SE TRAVESTI mă ~esc intranz. 1) A-și schimba îmbrăcămintea obișnuită pentru a nu putea fi recunoscut; a se deghiza. 2) (despre actori) A juca roluri diferite în aceeași piesă (schimbându-și costumul). 3) A se ascunde sub aparențe înșelătoare cu scopul de a induce în eroare; a se camufla; a se deghiza. /<fr. travestir

A TRAVESTI ~esc tranz. A face să se travestească; a deghiza. /<fr. travestir

străvestì v. 1. a (se) îmbrăca cu haine străine; 2. fig. a denatura, a interpreta rău. [Modelat după fr. travestir].

travestì v. 1. a se străvesti; 2. fig. a traduce liber pe un autor spre a-i da un sens ridicul.

travestésc v. tr. (fr. travestir, d. it. travestire, din tra- [ca rom. tre- din tresar] și vestire, a îmbrăca). Îmbrac în alte haĭne ca să nu fie recunoscut. Fig. Traduc în stil burlesc: Scarron a travestit Eneida. – Și str- (ca cuv. care încep cu str-). Ca barb. deghizez. V. tiptil.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

travesti1 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. travestesc, 3 sg. travestește, imperf. 1 travesteam; conj. prez. 1 sg. să travestesc, 3 să travestească

!travestit adj. m., s. m., pl. travestiți; adj. f., s. f. travesti, pl. travestite

travesti2 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. travestesc, imperf. 3 sg. travestea; conj. prez. 3 să travestească

travesti vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. travestesc, imperf. 3 sg. travestea; conj. prez. 3 sg. și pl. travestească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STRĂVESTIT adj. v. deghizat, travestit.

străvestit adj. v. DEGHIZAT. TRAVESTIT.

STRĂVESTI vb. v. deghiza, travesti.

TRAVESTIT adj., adv. 1. adj. v. deghizat. 2. adv. v. deghizat.

TRAVESTI vb. a (se) deghiza, (pop.) a (se) preface, (înv. și reg.) a (se) străvesti, (înv.) a (se) schimba. (S-a ~ în femeie.)

TRAVESTIT adj., adv. 1. adj. deghizat, (înv.) străvestit. (Un bărbat ~.) 2. adv. deghizat, (înv.) tiptil. (Umblă ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

străvesti, străvestesc, vb. IV (înv. și reg.) 1. a (se) îmbrăca cu haine străine; a (se) travesti. 2. (fig.) a interpreta greșit, rău; a denatura.

Intrare: străvestit
străvestit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • străvestit
  • străvestitul
  • străvestitu‑
  • străvesti
  • străvestita
plural
  • străvestiți
  • străvestiții
  • străvestite
  • străvestitele
genitiv-dativ singular
  • străvestit
  • străvestitului
  • străvestite
  • străvestitei
plural
  • străvestiți
  • străvestiților
  • străvestite
  • străvestitelor
vocativ singular
plural
stravestit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: străvesti
verb (VT401)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • străvesti
  • străvestire
  • străvestit
  • străvestitu‑
  • străvestind
  • străvestindu‑
singular plural
  • străvestește
  • străvestiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • străvestesc
(să)
  • străvestesc
  • străvesteam
  • străvestii
  • străvestisem
a II-a (tu)
  • străvestești
(să)
  • străvestești
  • străvesteai
  • străvestiși
  • străvestiseși
a III-a (el, ea)
  • străvestește
(să)
  • străvestească
  • străvestea
  • străvesti
  • străvestise
plural I (noi)
  • străvestim
(să)
  • străvestim
  • străvesteam
  • străvestirăm
  • străvestiserăm
  • străvestisem
a II-a (voi)
  • străvestiți
(să)
  • străvestiți
  • străvesteați
  • străvestirăți
  • străvestiserăți
  • străvestiseți
a III-a (ei, ele)
  • străvestesc
(să)
  • străvestească
  • străvesteau
  • străvesti
  • străvestiseră
stravesti
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: travesti (vb.)
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • travesti
  • travestire
  • travestit
  • travestitu‑
  • travestind
  • travestindu‑
singular plural
  • travestește
  • travestiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • travestesc
(să)
  • travestesc
  • travesteam
  • travestii
  • travestisem
a II-a (tu)
  • travestești
(să)
  • travestești
  • travesteai
  • travestiși
  • travestiseși
a III-a (el, ea)
  • travestește
(să)
  • travestească
  • travestea
  • travesti
  • travestise
plural I (noi)
  • travestim
(să)
  • travestim
  • travesteam
  • travestirăm
  • travestiserăm
  • travestisem
a II-a (voi)
  • travestiți
(să)
  • travestiți
  • travesteați
  • travestirăți
  • travestiserăți
  • travestiseți
a III-a (ei, ele)
  • travestesc
(să)
  • travestească
  • travesteau
  • travesti
  • travestiseră
verb (VT401)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • străvesti
  • străvestire
  • străvestit
  • străvestitu‑
  • străvestind
  • străvestindu‑
singular plural
  • străvestește
  • străvestiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • străvestesc
(să)
  • străvestesc
  • străvesteam
  • străvestii
  • străvestisem
a II-a (tu)
  • străvestești
(să)
  • străvestești
  • străvesteai
  • străvestiși
  • străvestiseși
a III-a (el, ea)
  • străvestește
(să)
  • străvestească
  • străvestea
  • străvesti
  • străvestise
plural I (noi)
  • străvestim
(să)
  • străvestim
  • străvesteam
  • străvestirăm
  • străvestiserăm
  • străvestisem
a II-a (voi)
  • străvestiți
(să)
  • străvestiți
  • străvesteați
  • străvestirăți
  • străvestiserăți
  • străvestiseți
a III-a (ei, ele)
  • străvestesc
(să)
  • străvestească
  • străvesteau
  • străvesti
  • străvestiseră
Intrare: travestit (adj.)
travestit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • travestit
  • travestitul
  • travestitu‑
  • travesti
  • travestita
plural
  • travestiți
  • travestiții
  • travestite
  • travestitele
genitiv-dativ singular
  • travestit
  • travestitului
  • travestite
  • travestitei
plural
  • travestiți
  • travestiților
  • travestite
  • travestitelor
vocativ singular
plural
străvestit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • străvestit
  • străvestitul
  • străvestitu‑
  • străvesti
  • străvestita
plural
  • străvestiți
  • străvestiții
  • străvestite
  • străvestitele
genitiv-dativ singular
  • străvestit
  • străvestitului
  • străvestite
  • străvestitei
plural
  • străvestiți
  • străvestiților
  • străvestite
  • străvestitelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

străvestit, străvestiadjectiv

străvesti, străvestescverb

travestit, travestiadjectiv

  • 1. Deghizat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: deghizat
    • format_quote Trăsăturile feței... te-ar fi făcut a crede că e chipul unei femei travestite. EMINESCU, N. 39. DLRLC
etimologie:

travesti, travestescverb

  • 1. A (se) deghiza. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: deghiza
    • format_quote Se travestea la minut în dansatoare orientală și în fachir, în toreador și-n subretă. PAS, Z. III 248. DLRLC
    • format_quote Doi feciori merg în tindă... se travestesc în haine... comice. MARIAN, Î. 209. DLRLC
  • 2. reflexiv (Despre actori) A interpreta mai multe roluri în una și aceeași piesă. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.