2 definiții pentru strătui

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

strătui vr [At: PLOPȘOR, C. 47 / Pzi: ~esc / E: strat + -ui] (Olt) A se culca (2).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

strătui, strătuiesc, vb. IV refl. (reg.) a se culca.

Intrare: strătui
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • strătui
  • strătuire
  • strătuit
  • strătuitu‑
  • strătuind
  • strătuindu‑
singular plural
  • strătuiește
  • strătuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • strătuiesc
(să)
  • strătuiesc
  • strătuiam
  • strătuii
  • strătuisem
a II-a (tu)
  • strătuiești
(să)
  • strătuiești
  • strătuiai
  • strătuiși
  • strătuiseși
a III-a (el, ea)
  • strătuiește
(să)
  • strătuiască
  • strătuia
  • strătui
  • strătuise
plural I (noi)
  • strătuim
(să)
  • strătuim
  • strătuiam
  • strătuirăm
  • strătuiserăm
  • strătuisem
a II-a (voi)
  • strătuiți
(să)
  • strătuiți
  • strătuiați
  • strătuirăți
  • strătuiserăți
  • strătuiseți
a III-a (ei, ele)
  • strătuiesc
(să)
  • strătuiască
  • strătuiau
  • strătui
  • strătuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)