2 intrări

6 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

străstuire sf [At: DOSOFTEI, V. S decembrie 193r/5 / Pl: ~ri / E: străstui] (Îvr) Trudă. corectat(ă)

străstui [At: PSALT. 23 / Pzi: ~esc / E: slv страстовати, -оуѭ] 1-2 vtr (Înv) A (se) chinui (8, 10). 3 vi (Îvr) A trudi.

străstuĭésc v. tr. (vsl. strastovati). V. straste. Ps. S. Chinuĭesc.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STRĂSTUI vb. v. canoni, căzni, chinui, munci, schingiui, tortura, trudi.

străstui vb. v. CANONI. CĂZNI. CHINUI. MUNCI. SCHINGIUI. TORTURA. TRUDI.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

străstuire, străstuiri, s.f. (înv.) trudă, strădanie, efort, osteneală.

Intrare: străstuire
străstuire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • străstuire
  • străstuirea
plural
  • străstuiri
  • străstuirile
genitiv-dativ singular
  • străstuiri
  • străstuirii
plural
  • străstuiri
  • străstuirilor
vocativ singular
plural
Intrare: străstui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • străstui
  • străstuire
  • străstuit
  • străstuitu‑
  • străstuind
  • străstuindu‑
singular plural
  • străstuiește
  • străstuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • străstuiesc
(să)
  • străstuiesc
  • străstuiam
  • străstuii
  • străstuisem
a II-a (tu)
  • străstuiești
(să)
  • străstuiești
  • străstuiai
  • străstuiși
  • străstuiseși
a III-a (el, ea)
  • străstuiește
(să)
  • străstuiască
  • străstuia
  • străstui
  • străstuise
plural I (noi)
  • străstuim
(să)
  • străstuim
  • străstuiam
  • străstuirăm
  • străstuiserăm
  • străstuisem
a II-a (voi)
  • străstuiți
(să)
  • străstuiți
  • străstuiați
  • străstuirăți
  • străstuiserăți
  • străstuiseți
a III-a (ei, ele)
  • străstuiesc
(să)
  • străstuiască
  • străstuiau
  • străstui
  • străstuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)