2 definiții pentru străbătătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
străbătătură sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ri / E: străbate + -ătură] (Îvr) 1-2 Străbatere (1, 8).
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
străbătătură, străbătături, s.f. (înv.) 1. străbatere, răzbire, penetrare, penetrație, pătrundere, răzbatere. 2. (fig.) agerime de minte, perspicacitate, pătrundere.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: străbătătură
străbătătură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||