6 definiții pentru străbălat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
străbălat1, ~ă [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~ați, ~e / E: străbălat] 1-2 smf, a Destrăbălat2 (1). 3 a Scâlciat (3). 4 smf Copil neastâmpărat. 5 a (Îs) Casă ~ă Casă dărăpănată.
străbălat2, ~ă a [At: MAT. DIALECT. I, 26 / Pl: ~ați, ~e / E: stră- + (îm)bălat] (Trs) Îmbăloșat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRĂBĂLAT, -Ă, străbălați, -te, adj. (Rar) Deformat. Ea tot la neicuța cată, La opincă străbălată. MAT. FOLK. 906.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRĂBĂLAT, -Ă, străbălați, -te, adj. (Rar) Deformat. – V. destrăbălat.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
străbălat1, străbălată, adj., s.m. și f. (reg.) 1. (adj.) destrăbălat. 2. (adj.) scâlciat. 3. (s.m. și f.) copil neastâmpărat. 4. (adj.; în sintagmă) casă străbălată = casă dărăpănată.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
străbălat2, străbălată, adj. (reg.) care este plin de bale; îmbăloșat.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
străbălat, străbălatăadjectiv
- 1. Deformat. DLRLCsinonime: deformat
- Ea tot la neicuța cată, La opincă străbălată. MAT. FOLK. 906. DLRLC
-
etimologie:
- destrăbălat DLRM