2 definiții pentru strâmtorel

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

strâmtorel, ~ea, a [At: FOLC. OLT. – MUNT. III, 605 / Pl: ~ei, ~ele / E: strâmt + -orel] 1-2 (Pop; șhp) Strâmticel (5-6).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

strâmtorel, -ea, -ică, adj. (pop.) strâmticel.

Intrare: strâmtorel
strâmtorel substantiv masculin
substantiv masculin (M12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strâmtorel
  • strâmtorelul
  • strâmtorelu‑
plural
  • strâmtorei
  • strâmtoreii
genitiv-dativ singular
  • strâmtorel
  • strâmtorelului
plural
  • strâmtorei
  • strâmtoreilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)