opțiuni
  • info

2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

strâmbătăți vt [At: KOGĂLNICEANU, ap. IORGA, S. D. XVI, 44 / Pzi: ~țesc / E: strâmbătate] (Îrg) A nedreptăți.

STRÂMBĂTATE, strâmbătăți, s. f. (Înv. și pop.) Nedreptate; p. ext. neadevăr, minciună. – Strâmb + suf. -ătate.

STRÂMBĂTATE, strâmbătăți, s. f. (Înv. și pop.) Nedreptate; p. ext. neadevăr, minciună. – Strâmb + suf. -ătate.

strămbătate sf vz strâmbătate

strâmbătate sf [At: (a. 1550) GCR I, 1/28 / V: (înv) ~răm~, ~rînb~, ~rim~ / Pl: ~tăți / E: strâmb + -ătate] (Îvp) 1 Nedreptate. 2 (Îlav) Cu (sau pe ori pre) ~ În mod nedrept Si: pe nedrept. 3 (Pop; îal) În mod fals.

strânbătate sf vz strâmbătate

strimbătate sf vz strâmbătate

STRÎMBĂTATE, strîmbătăți, s. f. (Astăzi rar) Nedreptate. Cum pămîntul își dă roada, așa muritorul să-și încheie munca, fără strîmbătate și șireclic. SADOVEANU, F. J. 343. Cu strîmbătatea treci gîrla cîteodată, dar în rîu te îneci cu siguranță, pe cînd cu dreptatea treci și marea. REBREANU, R. II 90. Izgonindu-i în totul sau chiar în parte de pe aceste pămînturi lucrate de ei sute de ani, stropite și rodite cu sudoarea, ba chiar adesea și cu sîngele lor, am face cea mai mare strîmbătate a secolului. KOGĂLNICEANU, S. A. 136. Cruzimile turcilor trecuseră peste măsură, în vreme ce covîrșirea strîmbătăților suferite sleiseră răbdarea împilaților. BĂLCESCU, O. I 41.

strâmbătate f. fig. nedreptate.

strîmbătáte f. (d. strîmb). Nedreptate, injustiție: a face strîmbătățĭ.

strîmbătățésc v. tr. Rar. Nedreptățesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

strâmbătate (înv., pop.) s. f., g.-d. art. strâmbătății; pl. strâmbătăți

strâmbătate (înv., pop.) s. f., g.-d. art. strâmbătății; pl. strâmbătăți

strâmbătate s. f., g.-d. art. strâmbătății; pl. strâmbătăți

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STRÂMBĂTĂȚI vb. v. năpăstui, nedreptăți, oropsi, persecuta, prigoni, urgisi.

STRÂMBĂTATE s. v. inechitate, injustiție, nedreptate, neechitate, nejustiție.

strîmbătate s. v. INECHITATE. INJUSTIȚIE. NEDREPTATE. NEECHITATE. NEJUSTIȚIE.

strîmbătăți vb. v. NĂPĂSTUI. NEDREPTĂȚI. OROPSI. PERSECUTA. PRIGONI. URGISI.

Intrare: strâmbătăți
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • strâmbătăți
  • strâmbătățire
  • strâmbătățit
  • strâmbătățitu‑
  • strâmbătățind
  • strâmbătățindu‑
 singular plural
  • strâmbătățește
  • strâmbătățiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • strâmbătățesc
 (să)
  • strâmbătățesc
  • strâmbătățeam
  • strâmbătății
  • strâmbătățisem
a II-a (tu)
  • strâmbătățești
 (să)
  • strâmbătățești
  • strâmbătățeai
  • strâmbătățiși
  • strâmbătățiseși
a III-a (el, ea)
  • strâmbătățește
 (să)
  • strâmbătățească
  • strâmbătățea
  • strâmbătăți
  • strâmbătățise
plural I (noi)
  • strâmbătățim
 (să)
  • strâmbătățim
  • strâmbătățeam
  • strâmbătățirăm
  • strâmbătățiserăm
  • strâmbătățisem
a II-a (voi)
  • strâmbătățiți
 (să)
  • strâmbătățiți
  • strâmbătățeați
  • strâmbătățirăți
  • strâmbătățiserăți
  • strâmbătățiseți
a III-a (ei, ele)
  • strâmbătățesc
 (să)
  • strâmbătățească
  • strâmbătățeau
  • strâmbătățiră
  • strâmbătățiseră
Intrare: strâmbătate
strâmbătate substantiv feminin
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strâmbătate
  • strâmbătatea
plural
  • strâmbătăți
  • strâmbătățile
genitiv-dativ singular
  • strâmbătăți
  • strâmbătății
plural
  • strâmbătăți
  • strâmbătăților
vocativ singular —
plural —
strămbătate
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strânbătate
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strimbătate
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

strâmbătate, strâmbătățisubstantiv feminin

  • 1. învechit popular Inechitate, injustiție, nedreptate, neechitate, nejustiție. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: inechitate injustiție nedreptate neechitate nejustiție
    • format_quote Cum pămîntul își dă roada, așa muritorul să-și încheie munca, fără strîmbătate și șireclic. SADOVEANU, F. J. 343. DLRLC
    • format_quote Cu strîmbătatea treci gîrla cîteodată, dar în rîu te îneci cu siguranță, pe cînd cu dreptatea treci și marea. REBREANU, R. II 90. DLRLC
    • format_quote Izgonindu-i în totul sau chiar în parte de pe aceste pămînturi lucrate de ei sute de ani, stropite și rodite cu sudoarea, ba chiar adesea și cu sîngele lor, am face cea mai mare strîmbătate a secolului. KOGĂLNICEANU, S. A. 136. DLRLC
    • format_quote Cruzimile turcilor trecuseră peste măsură, în vreme ce covîrșirea strîmbătăților suferite sleiseră răbdarea împilaților. BĂLCESCU, O. I 41. DLRLC
etimologie:
  • Strâmb + sufix -ătate. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.