2 definiții pentru struțucel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
struțucel sm [At: ȚIPLEA, P. P. 177 / Pl: ~ei / E: struțuc + -el] 1-2 (Mar; șhp) Struțișor (1-2). corectat(ă)
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
struțucel, struțucei, s.m. (reg.) buchet mic de flori; buchețel, struțișor, struțuc, struțucior, struțurel, struțușor.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: struțucel
struțucel substantiv masculin
substantiv masculin (M12) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)