3 intrări
23 de definiții
din care- explicative (13)
- morfologice (6)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STRUNGĂRIT s. n. Strungărie1 (1). – V. strungări.
strungărit sn [At: PAMFILE, I. C. 169 / V: (reg) strug~ / Pl: ~uri / E: strungări1] Strungărie1 (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRUNGĂRIT s. n. (Rar) Strungărie1 (1). – V. strungări.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRUNGĂRIT s. n. Meseria strungarului1; strungărie1. (Atestat în forma strugărit) Astăzi, strugăritul se confundă cu rotăria. PAMFILE, I. C. 169. – Variantă: (regional) strugărit s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRUNGĂRI, strungăresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A strunji. – Strungar1 + suf. -ări.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STRUNGĂRI, strungăresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A strunji. – Strungar1 + suf. -ări.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strugărit sn vz strungărit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
struhări v vz strungări
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strunări v vz strungări
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strungări vt [At: PR. DRAM. 307 / V: (îvr) strug~, ~uguri, ~uhări, (reg) ~nări / Pzi: ~resc / E: strung1 + -ări] (Pop; fșa; c. i. diferite materiale, piese etc.) A strunji.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRUGĂRIT s. n. v. strungărit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRUNGĂRI, strungăresc, vb. IV. Tranz. A strunji. Stîlpii de cărămidă ai împrejurimii... erau legați între dînșii printr-un șir de bețe frumos strungărite. MACEDONSKI, O. III 109.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A STRUNGĂRI1 ~esc 1. intranz. A practica ocupația de strungar; a fi strungar; a lucra la strung. 2. tranz. rar (piese de metal, de lemn etc.) A prelucra la strung; a da la strung. /strung + suf. ~ări
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A STRUNGĂRI2 ~esc pop. 1. tranz. (oi) A mâna la strungă. 2. intranz. A da oile la strungă. /strung + suf. ~ări
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
strungărit s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
strungărit s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
strungărit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
strungări (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strungăresc, 3 sg. strungărește, imperf. 1 strungăream; conj. prez. 1 sg. să strungăresc, 3 să strungărească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
strungări (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strungăresc, imperf. 3 sg. strungărea; conj. prez. 3 să strungărească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
strungări vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strungăresc, imperf. 3 sg. strungărea; conj. prez. 3 sg. și pl. strungărească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STRUNGĂRIT s. strungărie. (Învață ~ul.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STRUNGĂRIT s. strungărie. (Învață ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRUNGĂRI vb. v. struji, strunji.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
strungări vb. v. STRUJI. STRUNJI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
participiu (PT2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
strungăritsubstantiv neutru
- sinonime: strungărie
- Astăzi, strugăritul se confundă cu rotăria. PAMFILE, I. C. 169. DLRLC
-
etimologie:
- strungări DEX '98 DEX '09
strungări, strungărescverb
-
- Stîlpii de cărămidă ai împrejurimii... erau legați între dînșii printr-un șir de bețe frumos strungărite. MACEDONSKI, O. III 109. DLRLC
-
etimologie:
- Strungar + sufix -ări. DEX '09 DEX '98