STRUNGULÍȚĂ, strungulițe, s. f. Diminutiv al lui strungă; strunguță. – Strungă + suf. -uliță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

STRUNGULÍȚĂ s. v. strunguță.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

strungulíță s. f., g.-d. art. strungulíței; pl. strungulíțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink