4 definiții pentru strugușor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
strugușor sm [At: SEVASTOS, N. 137 / Pl: ~i, ~oare sn / E: strug[ure] + -ușor] 1-2 (Șhp) Struguraș (1-2).
STRUGUȘOR, strugușori, s. m. (Regional) Strugurel. Ziua bună mi-oi lua... de la strugușori cu poamă. ȘEZ. XVIII 55. – Pl. și: (n.) strugușoare (SEVASTOS, N. 137).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de gall
- acțiuni
STRUGUȘOR, strugușori, s. m. (Reg.) Strugurel (1). – Din strug[ure] + suf. -(u)șor.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
strugușor, strugușori, s.m. (reg.) strugurel.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: strugușor
strugușor substantiv masculin
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
strugușor, strugușorisubstantiv masculin
- 1. Strugurel. DLRLCsinonime: strugurel
- Ziua bună mi-oi lua... de la strugușori cu poamă. ȘEZ. XVIII 55. DLRLC
-
- comentariu Plural și: strugușoare. DLRLC
etimologie:
- strug[ure] + sufix -(u)șor. DLRM