STRUCTURÁT, -Ă, structurați, -te, adj. Care are o structură bine definită. – V. structura.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
structurát adj. m., pl. structuráți; f. sg. structurátă, pl. structuráte
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
STRUCTURÁ, structurez, vb. I. Tranz. A organiza ceva, a da o anumită structură. – Din fr. structurer.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A STRUCTURÁ ~éz tranz. A face să aibă o structură. /<fr. structurer
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
STRUCTURÁ vb. I. tr. A da o (nouă) structură, a organiza. [< fr. structurer].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
STRUCTURÁ vb. tr. a da o structură, a organiza. (< fr. structurer)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
STRUCTURÁ vb. 1. v. organiza. 2. v. configura.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
structurá vb., ind. prez. 1 sg. structuréz, 3 sg. și pl. structureáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
structura rocilor, (engl.= rock structures), totalitatea caracterelor unei roci prin care se exprimă gradul de cristalizare (→ holocristalin, → hipocristalin), dimensiunile absolute (→ afanitic, faneritic) și relative ale cristalelor (→ echicristalin, → inechicristalin, → porfiric) sau formele acestora (s. → alotriomorfă, s. → hipidiomorfă, s. → panidiomorfă); în dom. sedimentar s.r. exprimă, de cele mai mute ori, relațiile dintre constituenți, vizibile în cadrul unui strat (→ laminația) sau la supr. acestuia (→ ondulații, mecanoglife). V. și textură.
Sursa: Petro-Sedim
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink