12 definiții pentru stropșitură

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STROPȘITURĂ, stropșituri, s. f. (Pop. și fam.) Stropșire, poceală, schimonoseală, stâlceală; (concr.) ceea ce a fost stropșit. – Stropși + suf. -tură.

STROPȘITURĂ, stropșituri, s. f. (Pop. și fam.) Stropșire, poceală, schimonoseală, stâlceală; (concr.) ceea ce a fost stropșit. – Stropși + suf. -tură.

stropșitu sf [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 1432/26 / Pl: ~ri / E: stropși + -tură] 1 (Înv) Strivire (2). 2 (Prt) Călcare în picioare. 3 (Pex) Nimicire. 4 (Reg; pex; ccr) Obiect sau material strivit. 5 (Înv; fig) Cotropire (3). 6 (Îvr; pan) Epilepsie (1). 7 (Îvr; fig; ccr) Schimonoseală (3).

STROPȘITURĂ, stropșituri, s. f. Faptul de a (se) stropși; poceală, schimonoseală, stîlceală; (concretizat) lucru stropșit. Publicul se va da negreșit cu cei ce-l încîntă prin producerile lor și va rîde de acei ce caută să-l năucească cu niște stropșituri ridicule. ALECSANDRI, S. 50.

STROPȘITURĂ s. f. (Mold.) 1. Strivire, zdrobire; călcare în picioare. Înflat preste tot de stropșiturile ce-l stropșise oștenii. DOSOFTEI, VS. Nicicum a leilor sau a altor jigănii călcături și stropsituri în samă bâgînd. CANTEMIR, IST. 2. Năvălire, cotropire; nimicire. Ungurii, văzîndu atîta stropșitură și nevoie țării, ... s-au închinat turcilor. URECHE. Călcături și stropșituri în hotarăle împărățiii să nu mai facă. CANTEMIR, HR. Etimologie: stropși -f- suf. -tură. Vezi și stropși, stropșit. Cf. năbușeală; pustușag.

stropșitúră f., pl. ĭ. Lucru saŭ om stropșit: o stropșitură de poezie, de om. Epilepsie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

stropșitu (pop.) s. f., g.-d. art. stropșiturii; pl. stropșituri

stropșitu (pop.) s. f., g.-d. art. stropșiturii; pl. stropșituri

stropșitu s. f., g.-d. art. stropșiturii; pl. stropșituri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STROPȘITU s. v. cotropire, epilepsie, hâdoșenie, invadare, invazie, încălcare, monstru, monstruozitate, năpădire, pocitanie, pocitură, schimonositură, sluțenie, sluțitură, stâlcire, strivire, turtire, urâciune, urâțenie, zdrobire.

stropșitu s. v. COTROPIRE. EPILEPSIE. HÎDOȘENIE. INVADARE. INVAZIE. ÎNCĂLCARE. MONSTRU. MONSTRUOZITATE. NĂPĂDIRE. POCITANIE. POCITURĂ. SCHIMONOSITURĂ. SLUȚENIE. SLUȚITURĂ. STÎLCIRE. STRIVIRE. TURTIRE. URÎCIUNE. URÎȚENIE. ZDROBIRE.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

stropșitură, stropșituri s. f. (pop.) 1. poceală 2. persoană urâtă / diformă

Intrare: stropșitură
stropșitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stropșitu
  • stropșitura
plural
  • stropșituri
  • stropșiturile
genitiv-dativ singular
  • stropșituri
  • stropșiturii
plural
  • stropșituri
  • stropșiturilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stropșitu, stropșiturisubstantiv feminin

  • 1. popular familiar Poceală, schimonoseală, stropșire, stâlceală. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Publicul se va da negreșit cu cei ce-l încîntă prin producerile lor și va rîde de acei ce caută să-l năucească cu niște stropșituri ridicule. ALECSANDRI, S. 50. DLRLC
    • 1.1. concretizat Ceea ce a fost stropșit. DEX '09 DLRLC
etimologie:
  • Stropși + sufix -tură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.