2 intrări
26 de definiții
din care- explicative (13)
- morfologice (6)
- relaționale (6)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STRIVIRE s. f. Acțiunea de a (se) strivi. – V. strivi.
STRIVIRE s. f. Acțiunea de a (se) strivi. – V. strivi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strivire sf [At: MINEIUL (1776), 72r1/26 / V: (înv) stârv~ / Pl: ~ri / E: strivi] 1 Deformare a unor obiecte, de obicei, friabile sau a unor părți ale acestora, a unor părți ale plantelor etc. printr-o apăsare (foarte) puternică (executată cu mâna, cu piciorul etc. sau cu un obiect, cu un instrument), reducându-le (foarte) mult din înălțime sau din grosime și făcându-le să devină (extrem de) late, (extrem de) subțiri etc. Si: turtire, (rar) stâlcire, strivitură (1), (pop) zdrumicare, (înv) stropșire (1), (îrg) strucinare, strucinătură (1), strucitură, (înv) striveală (1), strucină, (reg) pistosire, pistosit1, zobire. 2 (Rar; pex) Sfărâmare (1). 3 (Rar; pex) Spargere (6). 4 (Teh) Turtire locală a unui corp solid efectuată prin compresiune, în zona de contact cu alt corp solid care îl presează. 5 Lovire (foarte) puternică a unei ființe, mai ales a unei persoane sau a unei părți a corpului ei, provocând distrugerea țesuturilor, traumatisme etc. 6 Deformare prin apăsare, prin strângere etc. (foarte) puternică a unei ființe, mai ales, a unei persoane sau a unei părți a corpului ei, transformând-o într-o masă informă sau provocându-i modificarea ori încetarea funcțiilor (vitale) Si: sfărâmare, turtire, zdrobire, (rar) stâlcire, (pop) zdrumicare, (înv) striveală (2), stropșire (3), (reg) pistosire, pistosit1, storcire, zobire. 7 (Pex) Nimicire. 8 (Deplasare dezordonată și rapidă, într-o anumită direcție a unor persoane sau a unor grupuri de persoane și) înghesuire (foarte) strânsă (ca urmare a spaimei, a panicii), provocându-și leziuni, traumatisme etc. Si: (rar) striveală (4). 9 Modificare (prin cădere, prin lovire, prin acțiunea greutății proprii etc.) a formei, a consistenței, a aspectului etc. unor legume sau fructe, de obicei foarte coapte (și, eventual, așezate unele peste altele în cantitate mare, care se depreciază) Si: batere, lovire, terciuială, terciuire, zdrobire, (pop) storcire, (reg) pistosire, pistosit1, toroșteală.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRIVIRE s. f. Acțiunea de a strivi; distrugere, nimicire.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRIVI, strivesc, vb. IV. 1. Tranz. A turti, a zdrobi, a omorî prin presare, strângere. ♦ Fig. A nimici, a distruge. 2. Tranz. și refl. A (se) îngrămădi, a (se) înghesui, a (se) îmbulzi. ♦ Fig. A copleși sau a fi copleșit de griji, necazuri, probleme. – Din sl. sutryvati.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STRIVI, strivesc, vb. IV. 1. Tranz. A turti, a zdrobi, a omorî prin presare, strângere. ♦ Fig. A nimici, a distruge. 2. Tranz. și refl. A (se) îngrămădi, a (se) înghesui, a (se) îmbulzi. ♦ Fig. A copleși sau a fi copleșit de griji, necazuri, probleme. – Din sl. sutryvati.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stârvi2 v vz strivi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stârvire sf vz strivire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
strii v vz strivi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strivi [At: BIBLIA (1688), 3692/43 / V: (înv) stârvi, (reg) ~rii / Pzi: ~vesc / E: vsl сътрывати, сътривати] 1 vt (C. i. obiecte, de obicei, friabile sau părți ale acestora, părți ale plantelor etc.) A deforma printr-o apăsare (foarte) puternică (exercitată cu mâna, cu piciorul etc. sau cu un obiect, cu un instrument etc.), reducând (foarte) mult din înălțime sau din grosime și făcând să devină (extrem de) lat, (extrem de) subțire etc. Si: a turti, (rar) a stâlci, (pop) a stropși (1), a zdruci, a zdrumica, (îrg) a struci (1), (înv) a strucina, a struji, (reg) a plahniți, a tăpși, a teflegi, a târși1. 2 vt (Pex) A sfărâma (1). 3 vt (Pex) A sparge (3). 4 vt (Rar; spc) A teși. 5 vt (C. i. ființe, mai ales oameni sau părți ale corpului lor) A lovi (foarte) puternic, provocând distrugerea țesuturilor, traumatisme etc. 6 vt (C. i. ființe, mai ales oameni sau părți ale corpului lor) A deforma prin apăsare, prin strângere etc. (foarte) puternică, transformând într-o masă informă sau provocând modificarea ori încetarea funcțiilor (vitale) Si: a sfărâma, a turti, a zdrobi, (rar) a stâlci, (pop) a stropși (5), a zdruci, a zdrumica, a zdruncina, a zobi, (îrg) a răzbi, a struci (1), a struji, (reg) a pistosi, a stoci. 7 vt (Rar; îe) A ~ în picioare A călca în picioare. 8 vt (Pex; fig; c. i. obiecte sau însușiri ale acestora, ființe, mai ales oameni sau manifestări ale lor) A nimici. 9 vt (Spc; fig; c. i. manifestări ale oamenilor) A reprima. 10 vrr (D. oameni sau d. grupuri de oameni care se pun brusc în mișcare sau care se află într-un spațiu relativ restrâns) (A se deplasa dezordonat și repede, într-o anumită direcție și) a se înghesui (foarte) strâns unul în altul (ca urmare a spaimei, a panicii) provocându-și leziuni, traumatisme etc. 11-12 vtr (Subiectul și complementul indică legume, mai ales, fructe, de obicei, foarte coapte și, eventual, așezate unele peste altele în cantitate mare) A(-și) modifica (prin cădere, prin lovire, prin acțiunea greutății proprii etc.) forma, consistența, aspectul etc., devenind sau făcând să devină o pastă informă (depreciindu-se sau făcând să se deprecieze sub aspect calitativ) Si: a (se) bate (1), a (se) lovi, a (se) sparge, a (se) terciui, a (se) zdrobi, (pop) a (se) storci, (înv) a (se) stropși (8), (reg) a (se) meci4, a (se) pistosi, a (se) storcoși (1-2), a (se) toroști.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRIVI, strivesc, vb. IV. Tranz. 1. A turti, a fărîma (prin apăsare sau printr-o lovitură puternică). Cerul... era mohorît și nepăsător și se cobora foarte jos, parcă s-ar fi pus să strivească pămîntul. REBREANU, N. 68. Deschidea cutia, și luînd cîte o bomboană, o ridica în sus, se făcea c-o dă și o scăpa jos, unde o strivea imediat cu piciorul. VLAHUȚĂ, O. A. III 36. Cînd se gătea a-l strivi cu piciorul, tăunele zise... ISPIRESCU, L. 44. ♦ Fig. A nimici, a distruge. Cine e nerod să ardă în cărbuni smarandul rar Ș-a lui vecinică lucire s-o strivească în zadar? EMINESCU, O. I 83. Alexandru Lăpușneanu va sparge cuibul și va strivi acest furnicar de intriganți ce făcea și desfăcea domni. NEGRUZZI, S. I 275. 2. (Folosit mai ales la participiu) A îngrămădi, a înghesui puternic; a înăbuși; a copleși. Înădușiți, striviți de puterea noastră covîrșitoare, dușmanii căzură pînă la unul. La TDRG. La pod se-nghesuiesc să treacă deodată cai, oameni și tunuri. Se face o larmă ș-un învălmășag, de nu mai știu încotro să se miște. Toți poruncesc și nimeni n-asculiă. Unii mor striviți de-mbulzeală, alții s-azvîrle în mocirlă. VLAHUȚĂ, O. A. II 120. ◊ Refl. reciproc. Oamenii se striveau... să se uite peste umerii celor din față. DUMITRIU, N. 63. Nuntașii... au început să încure, printre norodul ce se strivea cuprins de spaimă, caii nerăbdători. GALACTION, O. I 73.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A STRIVI ~esc tranz. 1) A face să se strivească; a turti. A-și ~ un deget. 2) A omorî prin apăsare sau presare puternică. ~ o insectă. 3) fig. A face să nu mai existe; a distruge complet; a stârpi. 4) fig. A copleși de griji, necazuri, probleme. /<sl. sutryvati, sutrivati
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE STRIVI pers. 3 se ~ește intranz. A-și pierde forma (prin presare, strângere, apăsare); a se turti. /<sl. sutryvati, sutrivati
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
strivì v. 1. a turti sub o puternică apăsare, sub o lovitură violentă; 2. fig. a prăpădi. [Sl. SŬTRYVATI, a sdrumica].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
strivésc v. tr. (vsl. sŭ-tryvati, sŭ-trytĭ, sŭ-trĭeti, zdrobesc). Zdrobesc, vorbind maĭ ales de lucrurĭ micĭ: a strivi o vișină În gură, o omidă cu picĭoru. Fig. Înving, întrec, prăpădesc de tot.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
strivire s. f., g.-d. art. strivirii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
strivire s. f., g.-d. art. strivirii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
strivire s. f., g.-d. art. strivirii; pl. striviri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
strivi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strivesc, 1 sg. strivește, imperf. 1 striveam; conj. prez. 1 sg. să strivesc, 3 să strivească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
strivi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strivesc, imperf. 3 sg. strivea; conj. prez. 3 să strivească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
strivi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strivesc, imperf. 3 sg. strivea; conj. prez. 3 sg. și pl. strivească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STRIVIRE s. 1. stâlcire, turtire, zdrobire, (rar) zdrobeală, (pop.) stropșire, zobire, (înv.) stropșitură. (~ unei insecte.) 2. v. terciuire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STRIVIRE s. 1. stîlcire, turtire, zdrobire, (rar) zdrobeală, (pop.) stropșire, zobire, (înv.) stropșitură. (~ unei insecte.) 2. terciuire, zdrobire. (~ fructelor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRIVI vb. v. nimici, snopi, stâlci.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STRIVI vb. 1. a stâlci, a turti, a zdrobi, (pop.) a stropși, a zobi, (înv. și reg.) a struci, (Ban. și Transilv.) a zdroși, (înv.) a zdruncina. (A ~ ceva dintr-un pumn.) 2. v. zdrobi. 3. a zdrobi, (pop.) a călca, (reg.) a pistosi. (A ~ strugurii, pentru a face mustul.) 4. v. terciui. 5. v. bate.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
strivi vb. v. SNOPI. STÎLCI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRIVI vb. 1. a stîlci, a turti, a zdrobi, (pop.) a stropși, a zobi, (înv. și reg.) a struci, (Ban. și Transilv.) a zdroși, (înv.) a zdruncina. (A ~ ceva dintr-un pumn.) 2. a (se) zdrobi, (înv.) a (se) smăcina. (S-a ~ de caldarîm.) 3. a zdrobi, (pop.) a călca, (reg.) a pistosi. (A ~ strugurii pentru a face mustul.) 4. a (se) storci, a (se) terciui, a (se) zdrobi, (reg.) a (se) fleciui, a (se) pistosi, (Olt. și Munt.) a (se) storcoși, (Transilv.) a (se) toroști. (Fructele s-au ~.) 5. a se bate, a se lovi, a se zdrobi, (reg.) a se meci. (Cîteva pere s-au ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
strivi (-vesc, it), vb. – A turti, a stîlci. Sl. sŭtryvati (Cihac, II, 374; cf. Miklosich, Slaw. Elem., 48). – Der. strivitor, adj. (zdrobitor, apăsător).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
strivire, strivirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) strivi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: distrugere nimicire
etimologie:
- strivi DEX '98 DEX '09
strivi, strivescverb
- 1. A turti, a zdrobi, a omorî prin presare, strângere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cerul... era mohorît și nepăsător și se cobora foarte jos, parcă s-ar fi pus să strivească pămîntul. REBREANU, N. 68. DLRLC
- Deschidea cutia, și luînd cîte o bomboană, o ridica în sus, se făcea c-o dă și o scăpa jos, unde o strivea imediat cu piciorul. VLAHUȚĂ, O. A. III 36. DLRLC
- Cînd se gătea a-l strivi cu piciorul, tăunele zise... ISPIRESCU, L. 44. DLRLC
-
- Cine e nerod să ardă în cărbuni smarandul rar Ș-a lui vecinică lucire s-o strivească în zadar? EMINESCU, O. I 83. DLRLC
- Alexandru Lăpușneanu va sparge cuibul și va strivi acest furnicar de intriganți ce făcea și desfăcea domni. NEGRUZZI, S. I 275. DLRLC
-
-
- 2. A (se) îngrămădi, a (se) înghesui, a (se) îmbulzi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Înădușiți, striviți de puterea noastră covîrșitoare, dușmanii căzură pînă la unul. La TDRG. DLRLC
- La pod se-nghesuiesc să treacă deodată cai, oameni și tunuri. Se face o larmă ș-un învălmășag, de nu mai știu încotro să se miște. Toți poruncesc și nimeni n-asculiă. Unii mor striviți de-mbulzeală, alții s-azvîrle în mocirlă. VLAHUȚĂ, O. A. II 120. DLRLC
- Oamenii se striveau... să se uite peste umerii celor din față. DUMITRIU, N. 63. DLRLC
- Nuntașii... au început să încure, printre norodul ce se strivea cuprins de spaimă, caii nerăbdători. GALACTION, O. I 73. DLRLC
-
etimologie:
- sutryvati DEX '98 DEX '09