8 definiții pentru „strigoaică”   declinări

STRIGOÁICĂ, strigoaice, s. f. Strigoaie. ♦ Epitet dat unei femei bătrâne și rele. ♦ Vrăjitoare. – Probabil din strigoi + suf. -oaică. Cf. strigă.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

STRIGOÁICĂ, strigoaice, s. f. Strigoaie. ♦ Epitet dat unei femei bătrâne și rele. ♦ Vrăjitoare. – Probabil din strigoi + suf. -oaică. Cf. strigă.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

strigoáică s. f., g.-d. art. strigoáicei; pl. strigoáice
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

STRIGOÁICĂ s. strigoaie, (pop.) strigă, (reg.) moroaică.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

STRIGOÁICĂ ~ce f. 1) v. STRIGOAIE. 2) pop. Femeie care se ocupă cu vrăjitoria; vrăjitoare. /strigoaie + suf. ~că
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

strigoáică s. f., g.-d. art. strigoáicei; pl. strigoáice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

strigoaică f. 1. vrăjitoare cu coadă care (zice-se) umblă la miezul nopții prin sat și iea mana vitelor, deoachie, chinuește sau pocește pe copii; 2. fig. babă urîtă și rea. [V. strigă].
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

1. strigoáĭe f., pl. tot așa, și -oáĭcă f., pl. e (f. d. strigoĭ). Rar. Stahie.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink