O definiție pentru strigil
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STRIGIL s. n. 1. raclor cu care romanii râcâiau murdăria de pe piele după întrecerile sportive sau în timpul băii. 2. canelură în formă de strigil (1), motiv decorativ frecvent mai ales pe sarcofage. (< fr. strigile, lat. strigilis)
Intrare: strigil
strigil substantiv neutru
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
strigil, strigilesubstantiv neutru
- 1. Raclor cu care romanii râcâiau murdăria de pe piele după întrecerile sportive sau în timpul băii. MDN '00
-
etimologie:
- strigile MDN '00