STRICTURÁRE, stricturări, s. f. Acțiunea de a strictura. – V. strictura.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

STRICTURÁRE s.f. Acțiunea de a strictura și rezultatul ei. [< strictura].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

stricturáre s. f., g.-d. art. stricturării; pl. stricturări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

STRICTURÁ, stricturez, vb. I. Tranz. A micșora secțiunea transversală a unei conducte pe o anumită porțiune din lungimea ei. – Din strictură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

A STRICTURÁ ~éz tranz. (deschizături, tuburi, conducte, vase sangvine etc.) A face să fie mai strâmt, micșorând secțiunea de curgere a unui fluid; a îngusta; a strâmta. /Din strictură
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

STRICTURÁ vb. I. tr. A micșora secțiunea unei conducte pe o anumită porțiune din lungimea ei. [< strictură].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

STRICTURÁ vb. tr. a micșora secțiunea unei conducte pe o anumită porțiune din lungimea ei. (< strictură)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

stricturá vb., ind. prez. 1 sg. stricturéz, 3 sg. și pl. strictureáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink