opțiuni
  • info

2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRIAT, -Ă, striați, -te, adj. Care prezintă striații. ◊ Mușchi striați sau musculatură striată = mușchii scheletului, constituiți din fibre lungi până la 12 cm care, la microscop, prezintă dungi transversale (unele luminoase și altele întunecoase). [Pr.: stri-at] – V. stria. Cf. fr. strié.

STRIAT, -Ă, striați, -te, adj. Care prezintă striații. ◊ Mușchi striați sau musculatură striată = mușchii scheletului, constituiți din fibre lungi până la 12 cm care, la microscop, prezintă dungi transversale (unele luminoase și altele întunecoase). [Pr.: stri-at] – V. stria. Cf. fr. strié.

striat a [At: IOANOVICI, TEHN. 145 / Pl: ~ați, ~e / E: fr strié] 1 Care prezintă zgârieturi, șănțulețe, dungi (longitudinale, paralele). 2 Cu striații (1). 3 (Îs) Mușchi ~ați sau musculatură ~ă Mușchi constituiți din fibre lungi care la microscop apar sub forma unor dungi transversale (unele luminoase, altele întunecoase).

STRIAT, -Ă, striați, -te, adj. Care prezintă striații. ◊ (Anat.) Mușchi striați sau musculatură striată = mușchii scheletului, constituiți din fibre lungi care la microscop prezintă dungi transversale (unele luminoase și altele întunecoase). Corpul striat = masă nervoasă de substanță cenușie, situată în vecinătatea suprafeței de legătură dintre emisferele cerebrale și creierul mijlociu.

STRIAT, -Ă adj. Care are striații. ♦ Mușchi striați = mușchi constituiți din fibre lungi. [Pron. stri-at. / cf. fr. strié, lat. striatus].

STRIAT, -Ă adj. cu striații. ♦ mușchi ~ți = mușchi constituiți din fibre lungi. (< fr. strié, lat. striatus)

STRIAT ~tă (~ți, ~te) v. A STRIA. ◊ Mușchi ~ți mușchi alcătuiți din fibre lungi. /<fr. strié

striát, -ă adj. (lat. striatus). Zgîriat în lungime: mușchi striați. Ornat cu șănțulețe paralele: columne striate.

STRIA, striez, vb. I. Tranz. A produce striații pe suprafața unui obiect. [Pr.: stri-a] – Din fr. strier.

STRIA, striez, vb. I. Tranz. A produce striații pe suprafața unui obiect. [Pr.: stri-a] – Din fr. strier.

stria vt [At: SCRIBAN, D. / P: stri-a / Pzi: ~iez / E: fr strier] A produce striații sau caneluri paralele, cu adâncime mică, pe suprafața unui obiect.

STRIA vb. I. tr. A executa striații pe suprafața unui obiect. [Pron. stri-a, p. i. 3,6 -iază. / < fr. strier].

STRIA vb. tr. a executa striații pe suprafața unui obiect. (< fr. strier)

A STRIA ~ez tranz. (suprafețe ale unor corpuri) A acoperi cu striuri. /<fr. strier

*striéz v. tr. (lat. striare). Zgîrîĭ în lungime pin zgîrieturĭ paralele saŭ aproape paralele: nisipu striază sticla.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

stria (a ~) (desp. stri-a) vb., ind. prez. 1 sg. striez (desp. stri-ez), 3 striază, 1 pl. striem, conj. prez. 1 sg. să striez, 3 să strieze; ger. striind (desp. stri-ind)

stria (a ~) (stri-a) vb., ind. prez. 3 striază, 1 pl. striem (stri-em); conj. prez. 3 să strieze; ger. striind (stri-ind)

stria vb., ind. prez. 1 sg. striez, 3 sg. și pl. striază (sil. stri-a-), 1 pl. striem (sil. stri-em); conj. prez. 3 sg. și pl. strieze; ger. striind (sil. stri-ind)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STRIA vb. v. zimțui.

Intrare: striat
striat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • striat
  • striatul
  • striatu‑
  • striată
  • striata
plural
  • striați
  • striații
  • striate
  • striatele
genitiv-dativ singular
  • striat
  • striatului
  • striate
  • striatei
plural
  • striați
  • striaților
  • striate
  • striatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: stria
  • silabație: stri-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • stria
  • striere
  • striat
  • striatu‑
  • striind
  • striindu‑
 singular plural
  • striază
  • striați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • striez
 (să)
  • striez
  • striam
  • striai
  • striasem
a II-a (tu)
  • striezi
 (să)
  • striezi
  • striai
  • striași
  • striaseși
a III-a (el, ea)
  • striază
 (să)
  • strieze
  • stria
  • strie
  • striase
plural I (noi)
  • striem
 (să)
  • striem
  • striam
  • striarăm
  • striaserăm
  • striasem
a II-a (voi)
  • striați
 (să)
  • striați
  • striați
  • striarăți
  • striaserăți
  • striaseți
a III-a (ei, ele)
  • striază
 (să)
  • strieze
  • striau
  • striară
  • striaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

striat, striatăadjectiv

  • 1. Care prezintă striații. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Mușchi striați sau musculatură striată = mușchii scheletului, constituiți din fibre lungi până la 12 cm care, la microscop, prezintă dungi transversale (unele luminoase și altele întunecoase). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.2. Corpul striat = masă nervoasă de substanță cenușie, situată în vecinătatea suprafeței de legătură dintre emisferele cerebrale și creierul mijlociu. DLRLC
etimologie:

stria, striezverb

  • 1. A produce striații pe suprafața unui obiect. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: zimțui
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.