2 definiții pentru strepit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
strepit sn [At: ARISTIA, PLUT. 372/27 / Pl: ~uri / E: lat strepitus] (Ltî) Zgomot (puternic) produs de arme sau de copitele cailor în fugă.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
strepit, strepituri, s.n. (înv.) zgomot puternic produs de arme sau de copitele cailor în fugă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: strepit
strepit substantiv neutru
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)