STRANGULÁȚIE, strangulații, s. f. (Rar) Strangulare. – Din fr. strangulation, lat. strangulatio.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel | Semnalează o greșeală | Permalink

STRANGULÁȚIE s.f. (Rar) Strangulare. [Gen. -iei, var. strangulațiune s.f. / cf. lat. strangulatio, fr. strangulation].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

STRANGULÁȚIE s. f. strangulare. (< fr. strangulation, lat. strangulatio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

STRANGULÁȚIE s. v. gâtuire, strangulare, sugrumare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

stranguláție s. f. (sil. -ți-e), art. stranguláția (sil. -ți-a), g.-d. art. stranguláției; pl. stranguláții, art. stranguláțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink