19 definiții pentru străgălie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRĂGĂLIE, străgălii, s. f. (Pop.) 1. Disc de oțel găurit care se montează pe osia roții unui car, pentru a împiedica frecarea roții. 2. (La pl.) Podoabe, elemente decorative adăugate la hamuri. [Var.: strangalie s. f.] – Din ngr. strangaliá.

străgălie [At: VALIAN, V. / V: stărg~, ~ragal~, ~reg~, șt~ / Pl: ~ii / E: ngr στραγαλία] 1 sf Inel sau disc de oțel găurit care se montează la osia unui car pentru a împiedica frecarea roții de podul carului Si: (reg) rândunică, țăcălie. 2 av (Reg; îe) A-și face picioarele ~ și a o întinde A se găti și a pleca repede. 3 sf Mic disc aflat în partea de sus a fusului de la masa olarului, care se învârtește și pe care se dă formă lutului. 4 sf (Trs) Disc din fontă (în formă de roată sau de cerc) care acoperă ochiurile plitei. 5 sf (Reg; mpl) Podoabă la hamuri. 6 sf (Spc) Zurgălău la hamuri. 7 sf (Mun) Măciulie.

STRĂGĂLIE, străgălii, s. f. 1. Disc de oțel găurit care se montează pe osia roții unui car, pentru a împiedica frecarea roții. 2. (La pl.) Podoabe, elemente decorative adăugate la hamuri. [Var.: strangalie s. f.] – Din ngr. strangaliá.

STRĂGĂLIE, străgălii, s. f. 1. Disc de oțel găurit care se montează pe osia unui car, pentru a împiedica frecarea roții de podul carului. 2. (Mai ales la pl.) Podoabe la hamuri, zurgălăi. (Cu pronunțare regională) Șeaua-i luce-n aurel, Scările-i în argințel, Iar biciul cu măciuliă Și frîul cu străgăliă. TEODORESCU, P. P. 20. – Variantă: strangalie (PSMFILE, I. C. 130) s. f.

străgălie f. cerculeț de fier pe lângă capătul osiei (spre a împiedica frecarea câpățânei cu umărul podului). [Origina necunoscută].

străgălíe și stragalíe f. (ngr. strangaliá, laț, frînghie. V. strangulez. Cp. cu păpădie). Discu de fer care se pune între roată și partea groasă a osiiĭ ca să împedece roaderea osiĭ. Discu de fer saŭ de gumă de la zabală: străgăliile zabaleĭ (Chir. Grănic.). Discurile (roatele, cercurile) pliteĭ (Trans. sud). Discu învîrtitor din mijlocu mesei olaruluĭ. – Și rastagalíe. În Trans. și ristigoálă, pl. e. V. șaĭbă, spogîrniceală.

STRANGALIE s. f. v. străgălie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

străgălie (pop.) s. f., art. străgălia, g.-d. art. străgăliei; pl. străgălii, art. străgăliile (desp. -li-i-)

străgălie (pop.) s. f., art. străgălia, g.-d. art. străgăliei; pl. străgălii, art. străgăliile

străgălie s. f., art. străgălia, g.-d. art. străgăliei; pl. străgălii, art. străgăliile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STRĂGĂLIE s. (TEHN.) (reg.) rândunică, țăcălie. (~ la car, căruță.)

STRĂGĂLIE s. (TEHN.) (reg.) rîndunlcă, țăcălie. (~ la car, căruță.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

străgălie (-ii), s. f. – Disc, rotiță, care are diferite întrebuințări și aplicații, la capătul osiei carului, la masa olarului, la mașinile de gătit cu cărbune etc. – Var. stragalie, rastagalie. Ngr. τροχαλία „scripete” (cf. Diculescu, Elementele, 462, care se gîndește totuși la gr.). probabil alterat de contactul cu alte cuvinte care exprimă ideea de „rotunjime”, cf. ngr. στρογγύλος „rotund” (Cihac, II, 704), ngr. στραγγαλία „laț” (Scriban).

Intrare: străgălie
străgălie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • străgălie
  • străgălia
plural
  • străgălii
  • străgăliile
genitiv-dativ singular
  • străgălii
  • străgăliei
plural
  • străgălii
  • străgăliilor
vocativ singular
plural
strangalie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strangalie
  • strangalia
plural
  • strangalii
  • strangaliile
genitiv-dativ singular
  • strangalii
  • strangaliei
plural
  • strangalii
  • strangaliilor
vocativ singular
plural
stărgălie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ristigoală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stragalie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stregălie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

străgălie, străgăliisubstantiv feminin

popular
  • 1. Disc de oțel găurit care se montează pe osia roții unui car, pentru a împiedica frecarea roții. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. (la) plural Podoabe, elemente decorative adăugate la hamuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: zurgălău
    • format_quote cu pronunțare regională Șeaua-i luce-n aurel, Scările-i în argințel, Iar biciul cu măciuliă Și frîul cu străgăliă. TEODORESCU, P. P. 20. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.