strabotomie sf [At: BIANU, D. S. / Pl: ~ii / E: fr strabotomie] (Med) Operație chirurgicală care se execută cu scopul de a corecta strabismul.

STRABOTOMIE, strabotomii, s. f. Operație făcută la mușchii ochiului pentru a corecta strabismul.

STRABOTOMIE s.f. Operație făcută la mușchii ochiului pentru corectarea strabismului. [Gen. -iei. / < fr. strabotomie, cf. gr. strabos – strabic, tome – tăiere].

STRABOTOMIE s. f. operație la mușchii ochiului pentru corectarea strabismului. (< fr. strabotomie)

STRABOTOMIE f. Intervenție chirurgicală în vederea corectării strabismului. /<fr. strabotomie

strabotomie s. f., art. strabotomia, g.-d. art. strabotomiei; pl. strabotomii, art. strabotomiile (desp. -mi-i-)

strabotomie s. f., art. strabotomia, g.-d. art. strabotomiei; pl. strabotomii, art. strabotomiile

strabotomie s. f., art. strabotomia; pl. strabotomii, art. strabotomiile

STRABO- „cruciș, strabism”. ◊ gr. strabos „cruciș, sașiu” > fr. strabo-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. strabo-. □ ~metru (v. -metru₁), s. n., instrument pentru determinarea gradului de deviație a ochilor atinși de strabism; ~tomie (v. -tomie), s. f., operație chirurgicală făcută la mușchii ochiului pentru remedierea strabismului.