2 intrări
7 definiții
Explicative DEX
strămur sm [At: LB / Pl: ~i / E: drr strămura] (Îdt) 1 Strămurare (1). 2 (Înv) Imbold.
strămura vt [At: DDRF / Pzi: strămur / E: drr strămurare] (Îvr) 1 A înțepa (cu strămurarea). 2 (Fig) A ațâța (4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
strămura vb., ind. prez. 1 sg. strămur, 3 sg. și pl. strămură
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
STRĂMUR s. v. joardă, jordie, strămurare, vargă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
strămur s. v. JOARDĂ. JORDIE. STRĂMURARE. VARGĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
strămur, strămuri, s.m. (înv.) 1. băț lung și ascuțit cu un ac în vârf cu care se îndeamnă vitele la mers; strămurare. 2. imbold.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
strămura, strămur, vb. I (înv.) 1. a înțepa cu strămurarea (v.). 2. (fig.) a ațâța.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: strămur
strămur substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: strămura
| verb (VT2) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)