STRÂMTÚRĂ, strâmturi, s. f. (Înv.) Loc îngust, strâmtoare. – Lat *strinctura (= strictura).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

STRÂMTÚRĂ s. v. chei, defileu, dificultate, impas, încurcătură, îngustime, pas, strâmtoare, trecătoare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink