opțiuni
  • info

2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

stornat, ~ă a [At: DL / Pl: ~ați, ~e / E: storna] (D. înregistrări făcute eronat) Care a fost rectificat în cartea sau în jurnalul de contabilitate, prin adăugarea sau scăderea unei sume echivalente cu cea trecută greșit.

STORNAT, -Ă, stornați, -te, adj. Rectificat prin stornare.

STORNA, stornez, vb. I. Tranz. A rectifica o înregistrare contabilă greșit făcută în cartea sau în jurnalul de contabilitate al unei întreprinderi, prin adăugarea sau scăderea unei sume echivalente cu cea greșită. – Din it. stornare.

STORNA, stornez, vb. I. Tranz. A rectifica o înregistrare contabilă greșit făcută în cartea sau în jurnalul de contabilitate al unei întreprinderi, prin adăugarea sau scăderea unei sume echivalente cu cea greșită. – Din it. stornare.

storna vt [At: GHEȚIE, R. M. / Pzi: ~nez / E: it stronare] 1 (C. i. înregistrări contabile făcute eronat) A rectifica în cartea sau în jurnalul de contabilitate prin adăugare sau scădere a unei sume echivalente cu cea trecută greșit. 2 (Rar) A restitui.

STORNA, stornez, vb. I. Tranz. A rectifica (într-un registru de contabilitate) o înregistrare trecută într-o rubrică greșită, anulînd-o în acea rubrică și introducînd-o în rubrica justă.

STORNA vb. I. tr. A rectifica o înregistrare greșit făcută în jurnalul de contabilitate, introducînd-o în rubrica ei corectă. [< it. stornare].

STORNA vb. tr. a rectifica o înregistrare greșit în jurnalul de contabilitate, introducând-o în rubrica ei corectă. (< it. stornare)

A STORNA ~ez tranz. (înregistrări contabile greșite) A face să fie corect prin anumite rectificări. /<it. stornare

*stornéz v. tr. (it stornare, rudă cu rom. a răs-turna). Com. Trec un cont de la debit la credit orĭ invers.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

storna (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. stornez, 3 stornează; conj. prez. 1 sg. să stornez, 3 să storneze

storna (a ~) vb., ind. prez. 3 stornează

storna vb., ind. prez. 1 sg. stornez, 3 sg. și pl. stornează

Intrare: stornat
stornat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stornat
  • stornatul
  • stornatu‑
  • stornată
  • stornata
plural
  • stornați
  • stornații
  • stornate
  • stornatele
genitiv-dativ singular
  • stornat
  • stornatului
  • stornate
  • stornatei
plural
  • stornați
  • stornaților
  • stornate
  • stornatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: storna
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • storna
  • stornare
  • stornat
  • stornatu‑
  • stornând
  • stornându‑
 singular plural
  • stornează
  • stornați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • stornez
 (să)
  • stornez
  • stornam
  • stornai
  • stornasem
a II-a (tu)
  • stornezi
 (să)
  • stornezi
  • stornai
  • stornași
  • stornaseși
a III-a (el, ea)
  • stornează
 (să)
  • storneze
  • storna
  • stornă
  • stornase
plural I (noi)
  • stornăm
 (să)
  • stornăm
  • stornam
  • stornarăm
  • stornaserăm
  • stornasem
a II-a (voi)
  • stornați
 (să)
  • stornați
  • stornați
  • stornarăți
  • stornaserăți
  • stornaseți
a III-a (ei, ele)
  • stornează
 (să)
  • storneze
  • stornau
  • stornară
  • stornaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stornat, stornatăadjectiv

  • 1. Rectificat prin stornare. DLRLC

storna, stornezverb

  • 1. A rectifica o înregistrare contabilă greșit făcută în cartea sau în jurnalul de contabilitate al unei întreprinderi, prin adăugarea sau scăderea unei sume echivalente cu cea greșită. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.