storcitoáre s. f. (pl. storcitori)
Sursa: DMLR (1981) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

STORCITÓR, -OÁRE, storcitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care stoarce, care servește la stors. – Storci + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel | Semnalează o greșeală | Permalink

storcitór adj. m., pl. storcitóri; f. sg. și pl. storcitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink