STORCÍRE s. v. terciuire.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

STORCÍ, storcesc, vb. IV. Tranz. 1. A stoarce (1). 2. A strivi. – Din stoarce.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel | Semnalează o greșeală | Permalink

STORCÍ vb. v. terciui.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

storcí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. storcésc, imperf. 3 sg. storceá; conj. prez. 3 sg. și pl. storceáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink