4 definiții pentru stomatolalie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
stomatolalie sf [At: DN2 / Pl: (rar) ~ii / E: fr stomatolalie] (Med) Malformație datorită căreia bolnavul nu poate pronunța vocalele nazale.
STOMATOLALIE s.f. Defect datorită căruia bolnavul nu poate pronunța vocale nazale. [Gen. -iei. / < fr. stomatolalie, cf. gr. stoma – gură, lalein – a vorbi].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
stomatolalie s. f. art. stomatolalia, g.-d. art. stomatolaliei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
STOMATO- „gură, orificiu, deschizătură”. ◊ gr. stoma, atos „gură, deschizătură, gaură” > fr. stomato-, engl. id., germ. id. > rom. stomato-. □ ~carp (v. -carp), s. n., fruct monocarpic care se deschide printr-o crăpătură oblică; ~lalie (v. -lalie), s. f., defect de vorbire caracterizat prin faptul că bolnavul nu poate pronunța vocalele nazale; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în stomatologie; sin. odontoiatru; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină medicală care studiază anatomia, fiziologia și patologia cavității bucale și a dinților; sin. odontoiatrie; ~plastie (v. -plastie), s. f., refacere chirurgicală, prin autoplastie, a cavității bucale; ~podiu (v. -podiu), s. n., ramură care pătrunde prin stomate în mezofil, unde formează numeroși haustori; ~ragie (v. -ragie), s. f., hemoragie bucală; ~scop (v. -scop), s. n., instrument pentru examinarea cavității bucale; ~scopie (v. -scopie), s. f., metodă de investigație a mucoasei cavității bucale cu ajutorul stomatoscopului.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
stomatolaliesubstantiv feminin
- 1. Defect de vorbire datorită căruia bolnavul nu poate pronunța vocale nazale. DN DETS
etimologie:
- stomatolalie DN
- stoma – gură, lalein – a vorbi DN