opțiuni

2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

stoli1 vtr [At: M. COSTIN, LET. I, 224/38 / Pzi: ~lesc / E: stol] (Îvr) 1-2 A (se) grupa în stoluri2 (1). 3-4 (Pex) A (se) așeza în linie de bătaie.

stoli2 vtr [At: ASACHI, S. L. II, 58 / V: ~si, ~losi / Pzi: ~lesc / E: ngr στολίζω] (Înv) 1-2 A (se) împodobi.

stolisi v vz stoli2

stolosi v vz stoli2

stolisì v. a se dichisi; începură sâ se stolisească cu tot ce aveau mai bun POP.

1) stolésc v. tr. (d. stol). Adun în stol, grămădesc, masez în ordine. V. refl. Husariĭ s’aŭ stolit și aŭ purces asupra oștiĭ luĭ Mihaĭ Vodă (Let. 1, 257), oaste stolită (307), staŭ stolițĭ (2, 221), gîște sălbatice stolite pe cîmp. V. bulucesc.

2) stolésc și stolisésc v. tr. (ngr. stotizo, aor. estólisa). Vechĭ. Împodobesc, dichisesc.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STOLI vb. v. aranja, dichisi, ferchezui, găti, împodobi, spilcui.

STOLISI vb. v. aranja, dichisi, ferchezui, găti, împodobi, spilcui.

stoli vb. v. ARANJA. DICHISI. FERCHEZUI. GĂTI. ÎMPODOBI. SPILCUI.

stolisi vb. v. ARANJA. DICHISI. FERCHEZUI. GĂTI. ÎMPODOBI. SPILCUI.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

stoli1, stolesc, vb. IV (înv.) a (se) grupa, a (se) așeza în stoluri sau în linie de bătaie.

Intrare: stolisire
stolisire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stolisire
  • stolisirea
plural
  • stolisiri
  • stolisirile
genitiv-dativ singular
  • stolisiri
  • stolisirii
plural
  • stolisiri
  • stolisirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: stoli
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • stoli
  • stolire
  • stolit
  • stolitu‑
  • stolind
  • stolindu‑
 singular plural
  • stolește
  • stoliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • stolesc
 (să)
  • stolesc
  • stoleam
  • stolii
  • stolisem
a II-a (tu)
  • stolești
 (să)
  • stolești
  • stoleai
  • stoliși
  • stoliseși
a III-a (el, ea)
  • stolește
 (să)
  • stolească
  • stolea
  • stoli
  • stolise
plural I (noi)
  • stolim
 (să)
  • stolim
  • stoleam
  • stolirăm
  • stoliserăm
  • stolisem
a II-a (voi)
  • stoliți
 (să)
  • stoliți
  • stoleați
  • stolirăți
  • stoliserăți
  • stoliseți
a III-a (ei, ele)
  • stolesc
 (să)
  • stolească
  • stoleau
  • stoliră
  • stoliseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • stolisi
  • stolisire
  • stolisit
  • stolisitu‑
  • stolisind
  • stolisindu‑
 singular plural
  • stolisește
  • stolisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • stolisesc
 (să)
  • stolisesc
  • stoliseam
  • stolisii
  • stolisisem
a II-a (tu)
  • stolisești
 (să)
  • stolisești
  • stoliseai
  • stolisiși
  • stolisiseși
a III-a (el, ea)
  • stolisește
 (să)
  • stolisească
  • stolisea
  • stolisi
  • stolisise
plural I (noi)
  • stolisim
 (să)
  • stolisim
  • stoliseam
  • stolisirăm
  • stolisiserăm
  • stolisisem
a II-a (voi)
  • stolisiți
 (să)
  • stolisiți
  • stoliseați
  • stolisirăți
  • stolisiserăți
  • stolisiseți
a III-a (ei, ele)
  • stolisesc
 (să)
  • stolisească
  • stoliseau
  • stolisiră
  • stolisiseră
stolosi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)