dexonline

2 intrări

12 definiții

explicative DEX (7)
sinonime (4)
arhaisme și regionalisme (1)

Explicative DEX

stoli¹ vtr [At: M. COSTIN, LET. I, 224/38 / Pzi: ~lesc / E: stol] (Îvr) 1-2 A (se) grupa în stoluri² (1). 3-4 (Pex) A (se) așeza în linie de bătaie.

stoli² vtr [At: ASACHI, S. L. II, 58 / V: ~si, ~losi / Pzi: ~lesc / E: ngr στολίζω] (Înv) 1-2 A (se) împodobi.

stolisi v vz stoli²

stolosi v vz stoli²

stolisì v. a se dichisi; începură sâ se stolisească cu tot ce aveau mai bun POP.

1) stolésc v. tr. (d. stol). Adun în stol, grămădesc, masez în ordine. V. refl. Husariĭ s’aŭ stolit și aŭ purces asupra oștiĭ luĭ Mihaĭ Vodă (Let. 1, 257), oaste stolită (307), staŭ stolițĭ (2, 221), gîște sălbatice stolite pe cîmp. V. bulucesc.

2) stolésc și stolisésc v. tr. (ngr. stotizo, aor. estólisa). Vechĭ. Împodobesc, dichisesc.

Sinonime

STOLI vb. v. aranja, dichisi, ferchezui, găti, împodobi, spilcui.

STOLISI vb. v. aranja, dichisi, ferchezui, găti, împodobi, spilcui.

stoli vb. v. ARANJA. DICHISI. FERCHEZUI. GĂTI. ÎMPODOBI. SPILCUI.

stolisi vb. v. ARANJA. DICHISI. FERCHEZUI. GĂTI. ÎMPODOBI. SPILCUI.

Arhaisme și regionalisme

stoli¹, stolesc, vb. IV (înv.) a (se) grupa, a (se) așeza în stoluri sau în linie de bătaie.

sursa: DAR (2002)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

Intrare: stolisire

stolisire

infinitiv lung (IL107)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	stolisire	stolisirea
nominativ-acuzativ	plural	stolisiri	stolisirile
genitiv-dativ	singular	stolisiri	stolisirii
genitiv-dativ	plural	stolisiri	stolisirilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

Intrare: stoli

stoli verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) stoli	stolire	stolit stolitu‑	stolind stolindu‑	singular	plural
		(a) stoli	stolire	stolit stolitu‑	stolind stolindu‑	stolește	stoliți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	stolesc	(să) stolesc	stoleam	stolii	stolisem
	a II-a (tu)	stolești	(să) stolești	stoleai	stoliși	stoliseși
	a III-a (el, ea)	stolește	(să) stolească	stolea	stoli	stolise
plural	I (noi)	stolim	(să) stolim	stoleam	stolirăm	stoliserăm stolisem
	a II-a (voi)	stoliți	(să) stoliți	stoleați	stolirăți	stoliserăți stoliseți
	a III-a (ei, ele)	stolesc	(să) stolească	stoleau	stoliră	stoliseră

stolisi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) stolisi	stolisire	stolisit stolisitu‑	stolisind stolisindu‑	singular	plural
		(a) stolisi	stolisire	stolisit stolisitu‑	stolisind stolisindu‑	stolisește	stolisiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	stolisesc	(să) stolisesc	stoliseam	stolisii	stolisisem
	a II-a (tu)	stolisești	(să) stolisești	stoliseai	stolisiși	stolisiseși
	a III-a (el, ea)	stolisește	(să) stolisească	stolisea	stolisi	stolisise
plural	I (noi)	stolisim	(să) stolisim	stoliseam	stolisirăm	stolisiserăm stolisisem
	a II-a (voi)	stolisiți	(să) stolisiți	stoliseați	stolisirăți	stolisiserăți stolisiseți
	a III-a (ei, ele)	stolisesc	(să) stolisească	stoliseau	stolisiră	stolisiseră

stolosi

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)