2 intrări

4 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

stoi, ~ie a [At: LEXIC REG. 86 / Pl: ~, ~ie / E: bg стой (Imt al lui стоя „a sta”] (Reg) Care nu poate fi clintit.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

stoi, -ie, adj. (reg.) care nu poate fi clintit; de neclintit.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Stoia, Achim (1910-1973), compozitor, n. în com. Mohu, jud. Sibiu, dirijor de orchestră, prof. și rector al Conservatorului din Iași. A compus muzică simfonică, de cameră, corală (Concert religios, 1931; Liturghia modală, 1938), colinde, cântări și imnuri religioase, muzică vocală, culegeri și studii de folclor.

STOIA < sl. cтoити cf. srb.-blg. Stoj, -o, -ko, -no, -on etc. Unele derivate ale temei sînt luate direct din bulgară sau sîrbă. Ca nume frecvent se supune aferezei. I. 1. Stoi, munt., 1709 (BCI XI 9l). 2. Stoe cu afer. Toe (Grozav AO.); Toea (Bz). 3. Stoia (Cat; Vr); – ard., 1680 (Paș); cu afer. Toia (Paș); Sto/escu (Hur 101); -l, R., olt. (17 B IV 183); -ești s. (Vr); cu afer. Toescul (Tis 374); – R. (AO VI 426). 4. Stoiu, dobr. (RI XI 208); Stoiasa marital (16 B I 29). 5. Stoean sau Stoian (Dm; Paș; Cat) -a (P1). 6. Cu afer. Toean (Ard II 92). 7. Stoan (Ard II141). 8. Stoenel (16 B IV 104); Stoenjescu; frecv. act.; (Ard) -ești; -easa, -oaia ss. 9. Stoeniș b. (16 B III 1). II. A + -ca, -cu: 1. Stoica b. (Dm; Cat; Paș); – zis și Staico Vintilov, sec. XV (BCI IX 17). 2. Toică (Bz); Stoic/eni, -ești ss. 3. Stoica f. (16 B II 32, III 127; 17 B I 223). 4. Stoican b. (16 B I 59; Cat; Paș;) – ea ard. (Paș) -i s.; -ul pren. (Pom; 17 B II; -ul din Chiojd (Mz Pl I 42). 5. Stoicănel (16 B V 220). 6. Stoicul; -escu; -eț (Puc 297). 7. Stoichina b. (16 B III 53, 210; Sd X); – f. (AO XIX 84). 8. Stoichiță b. (17 B I 301; Paș); – log. (Tis; Giur 328; AO XII 243); 9. Stoichilă cu afer. Chiliță b. (17 B II 380). 10. Stoicoiu, act.; Stoiconiu, Matei, olt. (Grai I 14). 11. Stoicușă b. (16 B IV 258). 12. Stoicuț, -a ard., 1720, 1766 (Paș). B. + -cea, -ciu: 1. Stoicea (Cat; AO X 128; 16 B III 53; Bîr I). 2. Stoiciu I. (Bîr I); Stoicioaia, f., marital. III. Cu alte sufixe. 1. Stoide, C.A.; cu afer. Toide popa (17 B III 483). 2. Stoeciu, ard. (Paș). 3. Stoechiu, Ion, neg., olt. (Sd XXII). 4. Stoil/ă (Mus 33; BCI XV 78); -eti s. 5. Cu afer. Toilă ( = Toileo) Crăciun (C 10 Ștef 41; 16 A I 388,517); Stoelea t. (Mus). 6. Stoina s. Stoinea, munt. (17 B IIIV 6; Sd V 448; BG LIV 159). 7. Cu afer. Toinea, olt. (Sd V 439). 8. Stoiniță, Aga (1668 Deal 16); – t. (17 B II 378). 9. Stoințel fam., act. 10. Stoișor (1688 (Paș). 11. + -it: Stoit (17 B III 514), ca Stăit < Stae. 12. Compus: Stoichirlea b. (17 B I 162, III 381). IV. Din blg. Цoнью din Stojo: Țon/e, ea, -i, actuale.

Intrare: Stoia
Stoia nume propriu
nume propriu (I3)
  • Stoia
Intrare: stoi
stoi adjectiv
adjectiv (A122)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stoi
  • stoiul
  • stoiu‑
  • stoie
  • stoia
plural
  • stoi
  • stoii
  • stoi
  • stoile
genitiv-dativ singular
  • stoi
  • stoiului
  • stoi
  • stoii
plural
  • stoi
  • stoilor
  • stoi
  • stoilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)