2 intrări
30 de definiții
din care- explicative (11)
- morfologice (7)
- relaționale (8)
- etimologice (1)
- argou (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STOARCERE, stoarceri, s. f. Acțiunea de a stoarce; stors1. – V. stoarce.
STOARCERE, stoarceri, s. f. Acțiunea de a stoarce; stors1. – V. stoarce.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stoarcere sf [At: ȘINCAI, HR. I, 120/25 / Pl: ~ri / E: stoarce] 1 Strângere, strivire etc. cu mâinile, cu o mașină etc. a fructelor a legumelor etc. pentru a extrage (o parte din) sucul pe care îl conțin Si: stors1 (1), tescuire, zdrobeală, zdrobire, zdrobic, (rar) tescuit, (înv) storsură (2), (îvr) tescuială Vz presaj, presare, presat1. 2 (Ccr) Sucul obținut din fructe, legume etc. prin stoarcere (1). 3 Răsucire, strângere etc. cu mâinile, cu o mașină etc. a unor obiecte ude pentru a face să iasă (o parte din) apa sau lichidul pe care îl conțin Si: stors1 (2), (înv) storsură (2). 4 Scurgere a apei sau a lichidului aflat în obiecte îmbibate, prin răsucire, strângere etc. a acestora manual, cu o mașină etc. Si: stors1 (4). 5 (Înv) Golire (5). 6 Apăsare a unei inflamații, a unei bube etc. pentru a elimina lichidul, substanța, materia purulentă etc. pe care le conțin Si: (rar) stors1 (3), storsătură. 7 Scurgere a lichidului, a substanței, a materiei purulente etc. dintr-o inflamație, dintr-o bubă etc. Si: (rar) stors1 (4). 8 (Înv; spc) Secreție (1). 9 (Înv) Secreție (2). 10 Separare a substanțelor vâscoase, a lichidelor etc. de fructul, leguma sau locul în care se află, de corpul din care face parte etc. Si: extragere (3), stors1 (5). 11 (Pex) Scoatere (1). 12 (Fig) Rămânere fără (nici un fel de) mijloace materiale, bogății naturale etc. Si: istovire, secătuire (4), sleire, vlăguire, zdrobire, (rar) secare2 Vz sărăcire. 13 Consumare (aproape) totală a mijloacelor materiale, a bogățiilor naturale etc. Si: istovire, secătuire, sleire, vlăguire, zdrobire (rar) secare1 Vz sărăcire. 14 Obținere de bani, de profituri, de avantaje, de informații etc. de la cineva fără liberul consimțământ al acestuia și prin orice mijloace (de obicei prin viclenie, prin înșelăciune sau prin forță, prin amenințări etc.) Si: extorcare, stors1 (9). 15 Dobândire de bani, de bunuri, de produse etc. cu mari eforturi Si: smulgere, stors1 (10). 16 Epuizare a posibilităților, a capacităților, a disponibilităților etc. fizice, intelectuale, afective etc. ale oamenilor Si: extenuare (1), istovire, secare (1), secătuire, stors1 (11), sugere, vlăguire, zdrobire, (înv) zămorâre, (reg) dehobire (2) V sfârșeală. 17 (Pex) Obosire excesivă (din cauza eforturilor fizice, a consumului nervos etc.) Si: epuizare (6), extenuare (1), istovire, secare1, secătuire, stors1 (12), sugere, vlăguire, zdrobire, (înv) zămorâre, (reg) dehobire (1) Vz sfârșeală.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STOARCERE, stoarceri, s. f. Acțiunea de a stoarce. 1. Presarea, strivirea unui lucru care conține un lichid. Hoștinele ce ies din stoarcerea fagurilor de miere cînd se scoate ceara, fierte cu lapte dulce și cu o lumînare de său, sînt minunate de bune de pus la piept cînd tușești. ȘEZ. III 13. 2. Fig. Obținere, smulgere (cu forța); jefuire, exploatare. ♦ Epuizare, sleire. Din stoarcerea forțelor acestora din urmă a rezultat și luxul nechibzuit al proprietarilor și înavuțirea nemăsurată a arendașilor. CARAGIALE, O. III 182.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stoarcere f. lucrarea de a stoarce.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stoarcere f. Acțiunea de a stoarce.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STOARCE, storc, vb. III. Tranz. 1. A presa, a strânge un lucru pentru a scoate (o parte din) lichidul pe care îl conține; spec. a răsuci în sens contrar capetele unui material textil pentru a face să iasă o parte din lichidul cu care este îmbibat. ◊ Expr. A stoarce (pe cineva) de puteri (sau de vlagă) = a face (pe cineva) să-și epuizeze puterile; a slei, a secătui, a istovi de puteri. (Fam.) A-și stoarce creierii = a se gândi profund, a se frământa pentru a găsi o soluție. 2. A scoate, a extrage lichidul, sucul care îmbibă un lucru. ◊ Expr. A stoarce lacrimi = a face pe cineva să plângă. 3. Fig. A obține un profit, a lua un bun prin constrângere sau viclenie; a smulge. 4. Fig. A obține ceva cu mare efort. [Perf. s. storsei, part. stors] – Lat. extorquere.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STOARCE, storc, vb. III. Tranz. 1. A presa, a strânge un lucru pentru a scoate (o parte din) lichidul pe care îl conține; spec. a răsuci în sens contrar capetele unui material textil pentru a face să iasă o parte din lichidul cu care este îmbibat. ◊ Expr. A stoarce (pe cineva) de puteri (sau de vlagă) = a face (pe cineva) să-și epuizeze puterile; a slei, a secătui, a istovi de puteri. (Fam.) A-și stoarce creierii = a se gândi profund, a se frământa pentru a găsi o soluție. 2. A scoate, a extrage lichidul, sucul care îmbibă un lucru. ◊ Expr. A stoarce lacrimi = a face pe cineva să plângă. 3. Fig. A obține un profit, a lua un bun prin constrângere sau viclenie; a smulge. 4. Fig. A obține ceva cu mare efort. [Perf. s. storsei, part. stors] – Lat. extorquere.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stoarce [At: MINEIUL (1776), 158v1/3 / Pzi: storc; Pfs: (înv) storșuiu / E: ml extorquere] 1-2 vtr (Complementul sau subiectul indică fructe, legume etc.) A (se) supune unei presiuni, a (se) strivi etc. cu mâinile, cu o mașină etc. pentru a (se) extrage (o parte din) sucul conținut Si: a pasa (2), a tescui (1), a zdrobi. 3 vt (Îvr; îe) A ~ (cuiva) ceapa (sau lămâia) în nas A înfrunta (pe cineva). 4 vt (C. i. obiecte, lucruri etc. îmbibate cu apă sau cu alt lichid) A răsuci, a strânge etc. manual, cu o mașină etc. pentru a face să iasă (o parte din) apa sau lichidul pe care îl conțin. 5-6 vt (Îe) A-și ~ viața sau a ~ (pe cineva) de puteri (ori de vlagă) A munci sau a face pe cineva să muncească din greu. 7-8 vt (Îae) A depune sau a face pe cineva să depună eforturi deosebite. 9 vr (Fam; îe) A-și ~ creierii (sau creierul, mintea) A se gândi intens pentru a găsi o soluție (pentru a ieși dintr-o dificultate, pentru a rezolva ceva dificil etc.) 10 vt (C. i. apa sau un lichid aflat în obiecte îmbibate) A face să se scurgă prin răsucire, strângere etc. manual sau cu o mașină etc. 11 vt (Olt; Mun; cu complementul „nasul”) A sufla (pentru a elimina mucozitățile). 12 vr (Pop; d. apa de ploaie) A se scurge (1). 13 vt (Rar; c. i. recipiente sau spații închise ori circumscrise care conțin lichide) A goli Si: (înv) a stoci (1). 14 vr (C. i. lichide care se află în circuite închise ori în vase) A lăsa să se scurgă sau a face să se scurgă până la ultima picătură. 15 vr (Ban; Trs) A se scurge (1). 16 vr (Ban; Olt; d. vite) A lepăda. 17 vt (C. i. inflamații, bube etc.) A supune unei apăsări pentru a elimina lichidul, substanța, materia purulentă etc. pe care le conține. 18 vt (C. i. lichidul, substanța, materia purulentă etc. dintr-o inflamație, dintr-o bubă etc.) A face să iasă și să curgă. 19 vr (Îrg) A strecura (1). 20 vt (C. i. substanțe vâscoase, lichide etc.) A separa de fructul, leguma sau de locul în care se află, de corpul din care face parte etc. Si: a extrage (8). 21 vt (Pex) A scoate (1). 22 vt (Îe) A(-i) ~ (cuiva) (un râu de, câteva) lacrimi (sau, rar, o lacrimă, plâns) A face (pe cineva) să plângă. 23 vt (Îe) A ~ untul (sau măduva) din cineva A scoate untul (sau măduva) din cineva Vz unt. 24 vt (Pal; c. i. oameni, colectivități umane, ținuturi, țări etc.) A face să rămână fără (aproape) nimic Si: a istovi, a secătui (4), a slei2 (1), a vlăgui, (rar) a seca2 (1), (îrg) a scurge, (înv) a stoci (7) Vz sărăci (2, 3), exploata. 25-26 vtr (Complementul sau subiectul indică mijloace materiale, în special financiare, bogății naturale etc.) A (se) consuma (aproape) tot Si: a istovi, a secătui (4), a slei2 (1), a vlăgui, (rar) a seca2 (1), a scurge, (înv) a stoci (8) Vz sărăci, exploata. 27 vt (C. i. bani, profituri, avantaje, informații etc.) A obține cât mai mult de la cineva fără liberul consimțământ al acestuia și prin orice mijloc (de obicei prin viclenie, prin înșelăciune sau prin forță, prin amenințări etc.) Si: a extorca. 28 vt (De obicei fig sau în contexte figurate; c. i. bani, bunuri, produse etc. sau, pex, afirmații, declarații etc.) A dobândi cu mari eforturi Si: a smulge (27). 29 vt (Fig; c. i. posibilități, capacități, disponibilități etc. fizice, intelectuale, afective etc. ale oamenilor; adesea udp „de”) A face să ajungă la capăt, la limită Si: a epuiza (8), a extenua (1), a istovi, a seca2 (1), a secătui (1), a suge, a vlăgui, a zdrobi, (înv) a zămorî, (reg) a dehobi (1), a stoci (4) Vz sfârși. 30 vt (Pex; c. i. oameni) A obosi peste măsură Si: a epuiza (8), a extenua (1), a istovi, a seca2, a secătui, a suge (24), a vlăgui, a zdrobi, (înv) a zămorî, (reg) a dehobi (1), a stoci (5) Vz sfârși.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STOARCE, storc, vb. III. Tranz. 1. (Complementul indică un obiect îmbibat cu un lichid) A strînge, a presa, a răsuci sau a strivi cu mîna sau cu mașina (ca să iasă lichidul). Alba zînă din apa de pe vale Sub lună-și stoarce părul în rîul de argint. MACEDONSKI, O. I 24. După ce cașul a fost stors de zăr, se frămîntă. ȘEZ. III 18. ◊ (Subînțelegîndu-se lichidul obținut) De sus își stoarce Lacom poamă neagră-n gură. EMINESCU, O. IV 118. I-au stors și alămîie. DRĂGHICI, R. 70. Măr în gură storsu-mi-au. BIBICESCU, P. P. 234. ◊ Fig.. Poate s-aveți voi dreptate... dar eu unul nu cred. Îmi storc de opt ceasuri mintea... și nimic. BARANGA, I. 180. Smulge-ți inima, stoarce-o de gînduri și pune-o la loc uscată, ca pe-un lucru străin aruncat la margine de drum... DAVIDOGLU, M. 25. 2. (Complementul indică ceea ce se obține sau se elimină prin stoarcere) A scoate, a extrage. Toamna se duceau, fumăreau stupii, storceau mierea din faguri. STANCU, D. 21. (Refl. pas.) La Șiraz... se află Valea-Trandafirilor și se stoarce vinul cel mai bun din lume. SADOVEANU, D. P. 8. ◊ Fig. Boiangiu se adresă mai domol celorlalți: Mă, spuneți care ați furat! Spune, mă, cu binele, că vă bat pînă storc și sufletul din voi! REBREANU, R. I 112. ◊ Expr. A stoarce lacrimi (mai rar plîns) = a face (pe cineva) să plîngă, a provoca plînsete. Să-și uite de sclavie cu toții împreună De lanțul care-adese atîta plîns le-a stors. MACEDONSKI, O. I 257. Textul acesta... e însoțit de o melodie frumoasă și duioasă, încît stoarce lacrimi de la toți cei ce o ascultă. MARIAN, Î. 229. V-oi povesti eu o întîmplare atît de dramatică, că ea vă va stoarce lacrimi din ochi, fără voie! ALECSANDRI, T. I 296. 3. Fig. A obține, a smulge ceva (prin forță, constrîngere, șiretenie etc.); a estorca. Îi va pune prietenos mîna pe umăr să-l felicite pentru iscuselile cu care a stors tot ce era de aflat. C. PETRESCU, A. R. 46. Locul lor l-a luat arendașul care stoarce arenda pentru boieri. REBREANU. R. I 37. N-au știut a se folosi de ocazie spre a stoarce de la boieri și de la cei bogați vreun milion de galbeni. GHICA, A. 746. ◊ (Complementul indică persoana sau colectivitatea de la care se estorchează) Bandiții ăștia de patroni... te exploatează și te storc ca pe o lămîie. C. PETRESCU, C. V. 158. Să-i stoarcă făr’ de milă... nici o para să nu le ierte. DELAVRANCEA, O. II 373. S-a trecut vremea aceea pe cînd numai boierii făceau totul în țara aceasta ș-o storceau după plac. CREANGĂ, A. 163. (Expr.) A stoarce (pe cineva) de puteri (sau de vlagă) = a face (pe cineva) să-și epuizeze puterile, a slei, a secătui, a istovi de puteri. 4. A obține ceva cu un anumit efort. Tipul acesta, desigur foarte interesant, e utilizat de Alecsandri mai mult pentru a stoarce un efect comic din chipul de a vorbi stricat al grecilor din vremea aceea. IBRĂILEANU, SP. CR. 142. Mii de secerători cu capetele-n soare, cu piepturile goale, storcînd bogățiile pămîntului cu mîinile lor pîrlite și zgîriate. VLAHUȚĂ, O. A. III 62. – Forme gramaticale: perf. s. storsei, part. stors.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A STOARCE storc tranz. 1) (fructe, rufe etc.) A presa evacuând lichidul; a scurge. ◊ ~ pe cineva de puteri (sau de vlagă) a slei pe cineva de puteri; a istovi; a vlăgui. 2) (lichide conținute în anumite corpuri) A elimina prin presare. ~ sucul din poamă. ◊ ~ lacrimi a face să plângă. 3) fig. A obține datorită unei insistențe excesive; a smulge. 4) fig. (bunuri materiale) A lua prin constrângere (mai ales morală); a smulge. /<lat. extorquare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stoarce v. 1. a face să iasă, a scoate strângând sau apăsând cu putere: a stoarce o lămâie; 2. a apăsa cu teascul ca să iasă zeama: a stoarce struguri; 3. fig. a seca de puteri, a despuia: a stoarce țara de oameni și de bani. [Lat. EXTORQUERE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
storc, stors, a stoárce v. tr. (lat. ex-torquére, it stórcere, pv. cat. sp. estorcer, vfr. estordre. – Stoarce, să stoarcă. V. torc). Apes cu mîna saŭ cu mașina ca să ĭasă zeama saŭ apa: a stoarce o lămîĭe, struguriĭ, rufele. Fig. Obțin cu greŭ, zmulg: de abea l-am stors un franc, o promisiune. Cîștig cele perdute (distorc, răstorc): la început perdeam (la joc), dar pe urmă mi-am stors aniĭ. Sleĭesc, despoĭ, sec de puterĭ, de banĭ (de ex., o provincie).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
stoarcere s. f., g.-d. art. stoarcerii; pl. stoarceri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
stoarcere s. f., g.-d. art. stoarcerii; pl. stoarceri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
stoarcere s. f., g.-d. art. stoarcerii; pl. stoarceri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stoarce (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. storc, 3 sg. stoarce, perf. s. 1 sg. storsei, 1 pl. stoarserăm, m.m.c.p. 1 pl. storseserăm; conj. prez. 1 sg. să storc, 3 să stoarcă; ger. storcând; part. stors corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
stoarce (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. storc, perf. s. 1 sg. storsei, 1 pl. stoarserăm; part. stors
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
stoarce vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. storc, perf. s. 1 sg. storsei, 1 pl. stoarserăm; part. stors
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
storc, storsei 1 aor.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STOARCERE s. v. tescuit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STOARCERE s. v. asuprire, exploatare, extorcare, împilare, năpăstuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, secreție, urgisire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STOARCERE s. presare, stors, tescuire, tescuit, zdrobire, (înv. și reg.) storsură. (~ strugurilor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stoarcere s. v. ASUPRIRE. EXPLOATARE. EXTORCARE. ÎMPILARE. NĂPĂSTUIRE. OPRESIUNE. OPRIMARE. PERSECUTARE. PERSECUȚIE. PRIGOANĂ. PRIGONIRE. SECREȚIE. URGISIRE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STOARCE vb. 1. v. tescui. 2. (înv.) a stoci. (A ~ un abces de puroi.) 3. v. extenua.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STOARCE vb. v. asupri, exploata, extorca, infiltra, împila, împovăra, năpăstui, oprima, oropsi, pătrunde, persecuta, prigoni, scurge, secătui, tiraniza, urgisi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stoarce vb. v. ASUPRI. EXPLOATA. EXTORCA. INFILTRA. ÎMPILA. ÎMPOVĂRA. NĂPĂSTUI. OPRIMA. OROPSI. PĂTRUNDE. PERSECUTA. PRIGONI. SCURGE. SECĂTUI. TIRANIZA. URGISI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STOARCE vb. 1. a presa, a tescui, a zdrobi. (A ~ strugurii.) 2. (înv.) a stoci. (A ~ o rană de puroi.) 3. a epuiza, a extenua, a frînge, a istovi, a seca, a secătui, a sfîrși, a slei, a vlăgui, a zdrobi, (reg.) a stoci, (prin Olt. și Munt.) a dehobi, (înv.) a zămorî, (fig.) a suge. (Munca brută l-a ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
stoarce (-orc, -ors), vb. – 1. A presa, a scoate, a extrage. – 2. A obține. – 3. A epuiza, a extenua. – Mr. storcu, storșu, stoarcere. Lat. extŏrquēre, cu schimb de conjug. ca toarce (Pușcariu 1649; REW 3094), cf. it. storcere, prov., cat. estorcer, v. fr. estordre, sp. estorcer. – Der. stors, s. n. (acțiunea de a stoarce); storsură, s. f. (lichid stors, suc); storcoși, vb. (a strivi, a face terci), cu suf. expresiv -oși.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a stoarce apă din piatră seacă expr. a realiza un lucru imposibil.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a stoarce pe cineva ca pe un burete / ca pe o lămâie expr. 1. a face pe cineva să-și epuizeze puterile; a istovi, a secătui, a slei de puteri. 2. a tapa pe cineva de bani, a epuiza resursele financiare ale cuiva.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a-și stoarce creierii expr. a (se) gândi profund, a se frământa pentru a găsi o soluție.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT654) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
stoarcere, stoarcerisubstantiv feminin
-
- 1.1. Presarea, strivirea unui lucru care conține un lichid. DLRLCsinonime: tescuit
- Hoștinele ce ies din stoarcerea fagurilor de miere cînd se scoate ceara, fierte cu lapte dulce și cu o lumînare de său, sînt minunate de bune de pus la piept cînd tușești. ȘEZ. III 13. DLRLC
-
- 1.2. Obținere, smulgere (cu forța). DLRLCsinonime: exploatare jefuire
-
- Din stoarcerea forțelor acestora din urmă a rezultat și luxul nechibzuit al proprietarilor și înavuțirea nemăsurată a arendașilor. CARAGIALE, O. III 182. DLRLC
-
-
-
etimologie:
- stoarce DEX '98 DEX '09
stoarce, storcverb
- 1. A presa, a strânge un lucru pentru a scoate (o parte din) lichidul pe care îl conține. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Alba zînă din apa de pe vale Sub lună-și stoarce părul în rîul de argint. MACEDONSKI, O. I 24. DLRLC
- După ce cașul a fost stors de zăr, se frămîntă. ȘEZ. III 18. DLRLC
- De sus își stoarce Lacom poamă neagră-n gură. EMINESCU, O. IV 118. DLRLC
- I-au stors și alămîie. DRĂGHICI, R. 70. DLRLC
- Măr în gură storsu-mi-au. BIBICESCU, P. P. 234. DLRLC
- Smulge-ți inima, stoarce-o de gînduri și pune-o la loc uscată, ca pe-un lucru străin aruncat la margine de drum... DAVIDOGLU, M. 25. DLRLC
- 1.1. A răsuci în sens contrar capetele unui material textil pentru a face să iasă o parte din lichidul cu care este îmbibat. DEX '09
- A-și stoarce creierii = a se gândi profund, a se frământa pentru a găsi o soluție. DEX '09 DEX '98
- Poate s-aveți voi dreptate... dar eu unul nu cred. Îmi storc de opt ceasuri mintea... și nimic. BARANGA, I. 180. DLRLC
-
-
- 2. A scoate, a extrage lichidul, sucul care îmbibă un lucru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Toamna se duceau, fumăreau stupii, storceau mierea din faguri. STANCU, D. 21. DLRLC
- La Șiraz... se află Valea-Trandafirilor și se stoarce vinul cel mai bun din lume. SADOVEANU, D. P. 8. DLRLC
- Boiangiu se adresă mai domol celorlalți: Mă, spuneți care ați furat! Spune, mă, cu binele, că vă bat pînă storc și sufletul din voi! REBREANU, R. I 112. DLRLC
- A stoarce lacrimi (mai rar plâns) = a face pe cineva să plângă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Să-și uite de sclavie cu toții împreună De lanțul care-adese atîta plîns le-a stors. MACEDONSKI, O. I 257. DLRLC
- Textul acesta... e însoțit de o melodie frumoasă și duioasă, încît stoarce lacrimi de la toți cei ce o ascultă. MARIAN, Î. 229. DLRLC
- V-oi povesti eu o întîmplare atît de dramatică, că ea vă va stoarce lacrimi din ochi, fără voie! ALECSANDRI, T. I 296. DLRLC
-
-
- 3. A obține un profit, a lua un bun prin constrângere sau viclenie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Îi va pune prietenos mîna pe umăr să-l felicite pentru iscuselile cu care a stors tot ce era de aflat. C. PETRESCU, A. R. 46. DLRLC
- Locul lor l-a luat arendașul care stoarce arenda pentru boieri. REBREANU. R. I 37. DLRLC
- N-au știut a se folosi de ocazie spre a stoarce de la boieri și de la cei bogați vreun milion de galbeni. GHICA, A. 746. DLRLC
- Bandiții ăștia de patroni... te exploatează și te storc ca pe o lămîie. C. PETRESCU, C. V. 158. DLRLC
- Să-i stoarcă făr’ de milă... nici o para să nu le ierte. DELAVRANCEA, O. II 373. DLRLC
- S-a trecut vremea aceea pe cînd numai boierii făceau totul în țara aceasta ș-o storceau după plac. CREANGĂ, A. 163. DLRLC
-
- 4. A obține ceva cu mare efort. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Tipul acesta, desigur foarte interesant, e utilizat de Alecsandri mai mult pentru a stoarce un efect comic din chipul de a vorbi stricat al grecilor din vremea aceea. IBRĂILEANU, SP. CR. 142. DLRLC
- Mii de secerători cu capetele-n soare, cu piepturile goale, storcînd bogățiile pămîntului cu mîinile lor pîrlite și zgîriate. VLAHUȚĂ, O. A. III 62. DLRLC
-
etimologie:
- extorquere DEX '09 DEX '98