2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STIVA, stivez, vb. I. Tranz. (Rar) A stivui. – Din stivă.

STIVA, stivez, vb. I. Tranz. (Rar) A stivui. – Din stivă.

stiva vt [At: ABC MAR. / Pzi: ~vez / E: stivă] (Rar) 1-2 A stivui (1-2).

STIVA, stivez, vb. I. Tranz. A aranja materialele sau încărcătura într-o magazie sau într-o navă, astfel încît să se asigure o cît mai bună utilizare a spațiului (și a echilibrului navei). V. stivui.

STIVA vb. I. tr. (Mar.) A așeza încărcătura unei nave în stivă. [< it. stivare].

STIVA vb. tr. a așeza mărfurile din magazia unei nave în stivă. (< it. stivare)

stivéz orĭ stivuĭésc v. tr. Așez în stivă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

stiva (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. stivez, 3 stivea; conj. prez. 1 sg. să stivez, 3 să stiveze

stiva (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 stivea

stiva vb., ind. prez. 1 sg. stivez, 3 sg. și pl. stivea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: stivat
stivat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stivat
  • stivatul
  • stivatu‑
  • stiva
  • stivata
plural
  • stivați
  • stivații
  • stivate
  • stivatele
genitiv-dativ singular
  • stivat
  • stivatului
  • stivate
  • stivatei
plural
  • stivați
  • stivaților
  • stivate
  • stivatelor
vocativ singular
plural
Intrare: stiva
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • stiva
  • stivare
  • stivat
  • stivatu‑
  • stivând
  • stivându‑
singular plural
  • stivea
  • stivați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • stivez
(să)
  • stivez
  • stivam
  • stivai
  • stivasem
a II-a (tu)
  • stivezi
(să)
  • stivezi
  • stivai
  • stivași
  • stivaseși
a III-a (el, ea)
  • stivea
(să)
  • stiveze
  • stiva
  • stivă
  • stivase
plural I (noi)
  • stivăm
(să)
  • stivăm
  • stivam
  • stivarăm
  • stivaserăm
  • stivasem
a II-a (voi)
  • stivați
(să)
  • stivați
  • stivați
  • stivarăți
  • stivaserăți
  • stivaseți
a III-a (ei, ele)
  • stivea
(să)
  • stiveze
  • stivau
  • stiva
  • stivaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stiva, stivezverb

  • 1. rar A aranja materialele sau încărcătura într-o magazie sau într-o navă, astfel încât să se asigure o cât mai bună utilizare a spațiului (și a echilibrului navei). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: stivui
etimologie:
  • stivă DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.