3 intrări
43 de definiții
din care- explicative (19)
- morfologice (8)
- relaționale (12)
- etimologice (1)
- argou (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STINS1 s. n. Stingere. – V. stinge.
STINS1 s. n. Stingere. – V. stinge.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STINS2, -Ă, stinși, -se, adj. 1. Care nu mai arde. 2. (Despre ochi, privire etc.) Lipsit de strălucire, de vioiciune. 3. (Despre sunete, glas etc.) Lipsit de sonoritate, de intensitate; slab. 4. (Despre culori) Palid, șters. 5. Dispărut, mort. 6. (Jur.; despre obligații, acțiuni penale, privilegii etc.) Care a încetat, care nu mai are curs, care și-a pierdut puterea juridică. 7. (Despre reflexe condiționate) Care a dispărut treptat în urma faptului că excitantul condițional n-a mai fost însoțit de excitantul necondițional corespunzător. 8. (În sintagma) Var stins = pastă vâscoasă, albă, obținută prin reacția dintre piatra-de-var arsă și apă (cu numeroase utilizări în construcții). – V. stinge.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stins2, ~ă a [At: N. COSTIN, ap. GCR II, 13/36 / Pl: ~nși, ~e / E: stinge] 1 (D. foc considerat ca agent al arderii sau d. obiecte care ard) Care nu mai arde Si: înăbușit. 2 (Fig; d. oameni) Care și-a pierdut vitalitatea. 3 (Fig; d. fețele oamenilor) Care exprimă o stare de lipsă de vitalitate. 4 (D. surse de lumină) Care a fost întrerupt. 5 (D. cuptoare) Care a fost oprit din funcțiune. 6 (D. vulcani) Care nu mai erupe. 7 (Îvr; d. oameni) Mort. 8 (D familii, națiuni, specii etc.) Care a dispărut fără a avea urmași. 9 (Înv; d. oameni) Distrus (5). 10 (Înv; pex; d. oameni) Sărăcit (1). 11 (Fig) Care a încetat să se (mai) manifeste, să se (mai) producă Si: dispărut (2). 12 (Fig) Care a luat sfârșit Si: dispărut (5). 13 (D. zgomote, sunete, glas etc.) Care este abia perceptibil, cu intensitate, sonoritate, tonalitate sau claritate redusă sau lipsit de intensitate, sonoritate, tonalitate ori claritate Si: coborât2 (3), domol (22), înăbușit, încet, înfundat, lin, mic, molcom, potolit, scăzut, scoborât2, slab (45), surd, vătuit, (rar) confuz (1), încet, slăbănog, slăbănogit. 14 (D. ochi, privire etc.) Care este lipsit de vioiciune, de agerime, de strălucire. 15 (D. culori) Care este puțin intens sau spălăcit Si: estompat (4), pal, palid, șters, (rar) pierdut. 16 (Rar; d. lumină sau d. surse de lumină, corpuri luminoase etc.) Slab. 17 (Iuz; d. litigii, obligații, datorii etc.) Care și-a pierdut puterea juridică. 18 (Fzl; d. reflexe condiționate) Care a dispărut treptat în urma faptului că excitantul condițional n-a mai fost însoțit de excitantul necondițional corespunzător. 19 (Îs) Var ~ Pastă albă, vâscoasă, obținută în urma reacției dintre piatra de var și apă și folosită în construcții, la văruirea caselor, în unele industrii etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stins1 sn [At: EMINESCU, O. I, 136 / Pl: (rar) ~uri / E: stinge] Stingere (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STINS2, -Ă, stinși, -se, adj. 1. Care nu mai arde. 2. (Despre ochi, privire etc.) Lipsit de strălucire, de vioiciune. 3. (Despre sunete, glas etc.) Lipsit de sonoritate, de intensitate; slab. 4. (Despre culori) Palid, șters. 5. Dispărut, mort. 6. (Jur.; despre obligații, acțiuni penale, privilegii etc.) Care a încetat, care nu mai are curs, care și-a pierdut puterea juridică. 7. (Despre reflexe condiționate) Care a dispărut treptat în urma faptului că excitantul condițional n-a mai fost însoțit de excitantul necondițional corespunzător. 8. (În sintagma) Var stins = pastă vâscoasă, albă, obținută prin reacția dintre piatra de var arsă și apă (cu numeroase folosiri în construcție). – V. stinge.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STINS2, -Ă, stinși, -se, adj. 1. Care nu mai arde. Cum dorm acum neputincioase Supt vreascurile stinse-a vetrii Poveștile-nșirate sara De-atîtea cuscre fi cumetri. GOGA, P. 20. ♦ Fig. Dispărut, mort. Tot astfel cînd al nostru dor Pieri în noapte-adîncă, Lumina stinsului amor Ne urmărește încă. EMINESCU, O. I 234. Puternica ta liră, de mîna-ți pipăită, A veacurilor stinse cenușă-ar fi mișcat. ALEXANDRESCU, M. 27. 2. (Despre ochi) Care și-au pierdut strălucirea (din cauza suferinței, a plînsului, a bătrîneții etc.). Îl întîmpină Sura cu ochii stinși și mișcările obosite. SAHIA, N. 96. La pasa vine un arab, Cu ochii stinși, cu graiul slab. COȘBUC, P. I 108. În ochii lor stinși, pe fețele lor trase, e spaimă și disperare. VLAHUȚĂ, O. A. 358. ♦ (Despre priviri) Indiferent, plictisit. Funcționarul îi aruncă o privire stinsă, plictisită. GALAN, B. I 25. ♦ Fig. Veștejit, ofilit. Bătrîni cu fețe stinse, romîni cu fețe dalbe, Romînce cu ochi negri și cu ștergare albe Pe iarba răsărită fac praznic la un loc. ALECSANDRI, P. III 40. 3. (Despre glas, voce etc.) Care abia se (mai) aude; slab. Văd copilași pe ulițele ninse Umblînd cu steaua și cu moș-ajunul, Și-aud departe-un cor de glasuri stinse. IOSIF, P. 21. Ce ți-i? o întrebă Făt-Frumos. – Nemica, nu mi-i nemica, zise ea cu glasul stins. EMINESCU, N. 25. ◊ (Adverbial) Oftă stins... retrăgîndu-se în umbră cu batista la ochi. DUMITRIU, N. 108. 4. (Despre culori) Palid, șters. Cea mai în vîrstă avea o rochie de mătase neagră... iar cea tînără era într-o rochie de un roșu-stins, cu broderii negre pe piept. DUMITRIU, B. F. 161. ◊ Fig. (Cu pronunțare regională) Rădașcă zîmbi stins o clipă. SADOVEANU, P. M. 190. 5. (Jur.; despre obligațiuni, acțiuni penale, împrumuturi, privilegii etc.) Care a fost lichidat, închis, casat, care nu mai are curs, care și-a pierdut puterea juridică. Cauză penală stinsă. 6. (Fiziol.; despre reflexe condiționate) Care a dispărut treptat în urma faptului că excitantul condițional n-a mai fost însoțit de excitantul necondițional corespunzător. 7. (În expr.) Var stins = pastă vîscoasă (obținută prin reacția dintre piatra de var arsă și apă) întrebuințată la tencuieli, la văruirea caselor, în unele industrii etc.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STINS1 s. n. Faptul de a (se) stinge, de a nu mai arde. Căci în propria-ne lume... [luna] deschide poarta-ntrării Și ridică mii de umbre după stinsul lumînării. EMINESCU, O. I 136.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STINS ~să (~și, ~se) 1) v. A STINGE și A SE STINGE. 2) fig. (despre ochi, privire etc.) Care este lipsit de strălucire, de vioiciune. /v. a (se) stinge
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stins n. fapta de a stinge: după stinsul lumânărilor.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stins n., pl. ur. Stingere: pe la stinsa luminărilor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
STINGE, sting, vb. III. 1. Tranz. A face să nu mai ardă, a opri din ardere focul sau obiectele care ard. ◊ Expr. (Absol.) Bea de stinge = e foarte bețiv. ♦ Refl. (Despre foc sau obiecte care ard) A înceta de a arde; a se distruge, a se trece, a se consuma prin ardere. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) potoli; a (se) liniști, a (se) astâmpăra. ♦ Refl. Fig. A slăbi, a deveni lipsit de puteri, a se slei, a se topi. ♦ Refl. Fig. (Fam.) A sărăci cu totul, a se ruina. 2. Tranz. și refl. A face să nu mai lumineze, să nu mai radieze etc. sau a înceta să lumineze, să radieze. ♦ Refl. (Despre aștri; adesea fig.) A-și pierde lumina și strălucirea, a se întuneca; (rar; despre culori) a deveni palid, șters. ♦ Tranz. Fig. A întuneca ochii, vederea; a orbi. ♦ Refl. A se voala, a nu se mai vedea (bine, clar). 3. Refl. și tranz. A slăbi în intensitate; a se auzi sau a face să se audă tot mai puțin sau deloc. 4. Refl. A înceta din viață; a muri. ♦ Tranz. A omorî, a ucide. ♦ A dispărea fără a lăsa urmași. ♦ Fig. A dispărea fără urmă; a pieri. 5. Tranz. A șterge de pe fața pământului; a distruge, a nimici. 6. Tranz. A pune capăt unei obligații, unei acțiuni penale, unui împrumut, unui privilegiu. 7. Tranz. A turna apă (sau alt lichid) peste anumite preparate culinare încinse (lăsând în continuare preparatul la foc). ♦ (Chim.) A amesteca două substanțe al căror contact produce o efervescență, cu dezvoltare de căldură, care încetează când soluția devine saturată. ◊ Expr. A stinge var = a turna apă peste piatra-de-var arsă, pentru ca, în urma reacției chimice produse, să se obțină var pentru construcții. – Lat. stinguere.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
astinge vtr vz stinge
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stinge [At: CORESI, TETR. 25 / Pzi: sting; Pfs: 1 stinsei / E: ml extinguere] 1-2 vtr (Complementul sau subiectul indică focul considerat ca agent al arderii sau obiecte care ard) A face să nu (se) mai ardă Si: a (se) înăbuși. 3-4 vtr (Complementul sau subiectul indică focul considerat ca agent al arderii sau obiecte care ard) A opri din ardere Si: a (se) înăbuși. 5-6 vtr (Fig; subiectul sau complementul indică senzații dureroase, sentimente puternice etc.) A-și pierde sau a face să-și piardă din intensitate, din tărie, din gravitate Si: a (se) astâmpăra (2), a (se) calma (1-2), a (se) domoli (12-13), a (se) liniști, a (se) potoli, a (se) tempera1. 7 vr (Fig) A-și pierde vitalitatea, energia Si: a se epuiza (9). 8-9 vtr (Complementul sau subiectul indică surse de lumină sau, pex, lumina) A face să nu mai lumineze (oprind flacăra, curentul electric etc.). 10-11 vtr (Complementul sau subiectul indică aparate de radio, televizoare etc.) A (se) opri din funcționare. 12 vt (Gmț) A mânca (sau a bea) tot Si: (reg) a sturî Vz storî (12). 13 vt (C. i. furnale, cuptoare etc.) A opri din funcționare. 14 vr (Adesea cu determinarea „din viață”) A înceta să mai trăiască Si: a adormi (4), a deceda, a dispărea (9), a se duce (132), a muri1, a pieri, a se prăpădi, a se sfârși, a sucomba, (asr) a răposa, (liv) a repauza, (îvp) a se muta, a se petrece, a pica1, a plesni, (îrg) a se pristăvi, a se săvârși, a se sparge, (înv) a se proslăvi, (irn) a crăpa (15), (arg) a o mierli1. 15 vt (Îrg; adesea urmat de determinările „viața”, „zilele”) A omorî. 16 vt (Îrg; îe) A-i ~ cuiva lumina (sau becul) A-l ucide. 17 vr A dispărea fără a lăsa urmași. 18-19 vtr A nu (se) mai perpetua. 20 vr (Înv; d. oameni) A se distruge (7). 21 vt (Înv; d. oameni; pex) A sărăci (3). 22 vr A înceta să se (mai) manifeste, să se (mai) producă Si: a dispărea (1), a înceta, a pieri. 23 vr A lua sfârșit Si: a dispărea (11), a înceta, a pieri. 24-25 vtr (D. sunete, zgomote etc.) A slăbi sau a face să slăbească în intensitate (până la dispariție). 26-27 vtr (Spc; d. sunete, zgomote etc.) A se auzi sau a face să se audă tot mai puțin sau de loc. 28-29 vtr A dispărea din câmpul vizual. 30-31 vtr A nu (se) mai vedea clar. 32-33 vtr A (se) voala. 34-35 vtr A-și pierde sau a face să-și piardă luciul, culoarea etc. 36 vr (D. aștri) A-și pierde (treptat) strălucirea. 37 vr (D. aștri) A nu mai lumina. 38 vr (D. ochi, privire) A pierde vioiciunea, agerimea. 39 vr (D. ochi, privire) A nu mai avea claritate. 40 vt (C. i. ochii, vederea) A întuneca. 41-42 vtr (Iuz; c. i. litigii, obligații, datorii etc.) A înceta sau a face să înceteze, să-și piardă valabilitatea Vz paragrafisi, prescubălui, prescrie. 43 vt (Chm; c. i. substanțe) A amesteca, producând o efervescență cu dezvoltare de căldură, care încetează când soluția devine saturată. 44 vt (Chm; c. i. substanțe; pex) A dizolva (în apă). 45 vt (Îe) A ~ var A turna apă peste piatra de var arsă pentru a obține, în urma reacției chimice produse, varul stins. 46-47 vtr (C. i. preparate culinare încinse) A turna apă sau alt lichid lăsând apoi compoziția să fiarbă. 48 vr (Îvr) A turna un lichid peste un obiect încins. 49 vt (Pop; îe) A ~ cărbuni A arunca în apă cărbunii aprinși (rostind anumite cuvinte care se consideră că alungă deochiul). 50 vt (Reg; c. i. fierul) A căli (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STINGE, sting, vb. III. 1. Tranz. A face să nu mai ardă, a opri din ardere focul sau obiectele care ard. ◊ Expr. (Absol.) Bea de stinge = e foarte bețiv. ♦ Refl. (Despre foc sau obiecte care ard) A înceta de a arde; a se distruge, a se trece, a se consuma prin ardere. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) potoli; a (se) liniști, a (se) astâmpăra. ♦ Refl. Fig. A slăbi, a deveni lipsit de puteri, a se slei, a se topi. ♦ Refl. Fig. (Fam.) A sărăci cu totul, a se ruina. 2. Tranz. și refl. A face să nu mai lumineze, să nu mai radieze etc. sau a înceta să lumineze, să radieze. ♦ Refl. (Despre aștri; adesea fig.) A-și pierde lumina și strălucirea, a se întuneca; (rar; despre culori) a deveni palid, șters. ♦ Tranz. Fig. A întuneca ochii, vederea; a orbi. ♦ Refl. A se voala, a nu se mai vedea (bine, clar). 3. Refl. și tranz. A slăbi în intensitate; a se auzi sau a face să se audă tot mai puțin sau deloc. 4. Refl. A înceta din viață; a muri. ♦ Tranz. A omorî, a ucide. ♦ A dispărea fără a lăsa urmași. ♦ Fig. A dispărea fără urmă; a pieri. 5. Tranz. A șterge de pe fața pământului; a distruge, a nimici. 6. Tranz. A pune capăt unei obligații, unei acțiuni penale, unui împrumut, unui privilegiu. 7. Tranz. A turna apă (sau alt lichid) peste anumite preparate culinare încinse (lăsând în continuare preparatul la foc). ♦ (Chim.) A amesteca două substanțe al căror contact produce o efervescență, cu dezvoltare de căldură, care încetează când soluția devine saturată. ◊ Expr. A stinge var = a turna apă peste piatra de var arsă, pentru ca, în urma reacției chimice produse, să se obțină var pentru construcții. – Lat. stinguere.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STINGE, sting, vb. III. 1. Tranz. (Cu privire la foc sau la obiecte care ard) A face să nu mai ardă, a opri din ardere. Cucoșul, cum vede și astă mare nedreptate, începe a vărsa la apă; și toarnă el toată apa cea din fîntînă pe jăratec, pînă ce stinge focul de tot și se răcorește cuptoriul. CREANGĂ, P. 65. ◊ (Metaforic) Focul meu a-l stinge nu pot cu toate Apele mării. EMINESCU, O. I 199. Ard, ard, ard, mă fac cenușă, căci amorul mă încinge. A! precum ai aprins focul, fă bine de mi-l și stinge. ALECSANDRI, T. I 416. Cînd ai ști cît foc este în astă ticăloasă inimă! E un vulcan pe care numai moartea îl va stinge. NEGRUZZI, S. I 51. ♦ Fig. (Complementul indică o senzație dureroasă sau un sentiment puternic) A potoli, a liniști, a astîmpăra. D-na Predeleanu a trebuit să-i vie în ajutor cu un surîs de aur care să-i stingă emoția. REBREANU, R. I 56. Revino! Lăpușnene, să stingi a mea mustrare. ALECSANDRI, T. II 174. ◊ (Cu determinări instrumentale introduse prin prep. «în») Oftează adînc și-și sting amarul în băutură. MIRONESCU, S. A. 52. (Cu pronunțare regională) Și nu știu gîndirea-mi în ce să o sting: Să rîd ca nebunii? Să-i blestem? Să-i plîng? EMINESCU, O. I 40. ◊ Refl.- Necazul i se stinse ca prin farmec. REBREANU, I. 103. ♦ Refl. (Despre foc sau obiecte care ard) A înceta de a arde, a nu mai arde; a se consuma, a se trece. Focurile s-au stins tîrziu ca după o serbare de noapte. CAMIL PETRESCU, U. N. 272. Făcură legătură că acela care va lăsa să se stingă focul să fie omorît. ISPIRESCU, L. 199. Focul taberei s-a stins, Neagra umbră s-a întins. ALECSANDRI, P. A. 95. ♦ Refl. Fig. A slăbi pînă la totala epuizare; a se topi, a se slei. Mi se rupe inima din mine cînd văz pe buna mea stăpînă cum i se stinge viața din sine. ISPIRESCU, L. 128. Leiba simți că i se sting puterile și se așeză la loc pe prag. CARAGIALE, O. I 290. Și zău, domnule doctor, socoți că bietul cuconul Antohi n-are s-o ducă mult? – Nu, sermanul!... se stinge văzîndu-l cu ochii. ALECSANDRI, T. 1635. ♦ Refl. (Familiar) A sărăci cu totul, a rămîne sărac lipit; a se ruina. Am făcut aste două odăițe; dar m-am stins. La TDRG. 2. Tranz. (Cu privire la lumină sau la surse de lumină) A face să nu mai lumineze, a nu mai lăsa aprins. Cum s-a culcat ea fără să stingă lampa? AGÎRBICEANU, S. P. 37. ◊ (Poetic) În cer apune soarele, Stingînd razele lui. ALECSANDRI, P. III 113. De-aici pînă-n satul meu Ard două lumini de seu; ziua plouă, noaptea ninge, Și tot nu le poate stinge. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 194. ♦ Refl. A înceta să lumineze, a nu mai da lumină. Iacă acum se stingea de tot lumina ce-i răsărise în cale fără veste. CARAGIALE, O. I 305. ◊ Fig. Gîndurile i se stingeau încetul cu încetul, ca niște raze la asfințit, și ființa i se scufunda într-o odihnă profundă. VLAHUȚĂ, O. A. 102. ♦ Fig. (Cu complementul «ochi», «vedere») A întuneca; a orbi. Moartea venit-a să stingă bătrînului ochii. COȘBUC, AE. 195. A venit poruncă-n țeară Să meargă feciorii iară... Și rămîn măicuțele Blăstămîndu-și zilele, Stingîndu-și vederile, Vărsînd lăcrimuțele Pe toate ulițele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 323. 3. Refl. A deveni întunecos, a se voala, a nu se mai vedea. E seară... Plopii înșirați în zare se sting departe – Văpăi de umbră, facle funerare La căpătîiul zilei moarte. TOPÎRCEANU, B. 83. Priveliștea se stinge. În negrul zid s-arată, Venind ca-n somn lunatec, în pasuri line, ea. EMINESCU, O. I 95. ♦ Fig. A se șterge, a dispărea. Se opri, zîmbetul i se stinse pe buze. MIRONESCU, S. A. 35. ♦ (Despre sunete) A slăbi în intensitate, a se auzi tot mai puțin sau de loc. V. amuți. Toate glasurile se stinseră într-o clipire. REBREANU, I. 36. Ca o vecernie domoală Se stinge zvonul de dumbravă. GOGA, P. 23. Bubuitul tunetelor, zguduind cuprinsul, se sparge în depărtări nevăzute, stingîndu-se în fundul pierdut al pustiului plin de întuneric. BART, S. M. 16. ◊ Tranz. (Cu pronunțare regională) Uneori învăluirea vîntului stingea sunetele de bucium. SADOVEANU, O. VII 126. ♦ (Despre aștri) A-și pierde lumina și strălucirea, a se întuneca. O stea dacă lucește stingîndu-se pe loc: Sînt stele mai puține în cerul plin de foc? MACEDONSKI, O. I 48. O stea pe cer s-a stins. CARAGIALE, O. III 133. Cînd sorii se sting și cînd stelele pică, îmi vine a crede că toate-s nimică. EMINESCU, O. I 38. ◊ (Poetic) Soarele negru în ocean se stingea Și peste China, Dinspre Mongolia, se ridica Stea roșie crescînd lumina. BOUREANU, S. P. 10. ◊ Fig. Plăceri ale iubirii, plăceri încîntătoare! Simțiri! mărețe visuri de falnic viitor! V-ați stins într-o clipală ca stele trecătoare Ce las-un întuneric adînc în urma lor. ALECSANDRI, P. A. 62. 4. Refl. A înceta din viață; a muri. Bolnav și în mizerie, Bălcescu s-a stins în Italia în 1852, departe de patria sa pe care o iubea cu înflăcărare. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2540. Își amintea în cîte chipuri văzuse oameni murind: bătrîni stingîndu-se de moarte bună pe patul de-acasă; oameni morți în spitale; unii loviți de moarte violentă. BART, S. M. 77. Craiul cu crăiasa apoi au trăit de aci încolo multe zile dalbe, dar s-or fi stins și ei acum, că e mult de-atuncea. RETEGANUL, P. I 50. S-a stins... lăsînd în adîncă mîhnire pe toată lumea. CARAGIALE, O. III 99. ◊ Fig. E vremea rozelor ce mor, Mor în grădini, și mor și-n mine. Ș-au fost atît de viață pline, Și azi se sting așa ușor. MACEDONSKI, O. I 192. ◊ (Cu subiectul «viața», «sufletul») Multe vieți s-au stins, multe gospodării s-au pustiit din pricina înecului. DUNĂREANU, CH. 69. S-a stins sufletul cel mai generos. CARAGIALE, O. III 11. (Poetic) S-a stins viața falnicei Veneții, N-auzi cîntări, nu vezi lumini de baluri. EMINESCU, O. I 202. ♦ Tranz. A omorî, a ucide. Doi feciori, în depărtări, Ți i-a stins războiul! Și rămas-ai în oftări, Și te bate pe cărări Răul în tot soiul. NECULUȚĂ, Ț. D. 112. ◊ (În amenințări) Nici eu să robesc la tine, Nici tu să robești la mine. Vrei, nu vrei dintr-un cuvînt? Că te sting de pe pămînt! ALECSANDRI, P. II 24. ◊ Expr. A stinge pe cineva în bătăi v. bătaie. ♦ Tranz. (Cu complementul «viață», «zile») A curma (firul vieții cuiva). Alții, de mirare, Cu mîna la gură capul clătina Și-ncet lîngă dînsul își șopteau așa: «... El să fie Groza, cel ce ca o fiară, Fără nici o grijă de negrul păcat, A stins zile multe și lege-au călcat?». ALECSANDRI, P. A. 50. Unde sînt atîte vieți?... Moartea rece le-a cuprins Într-o clipă ea le-a stins, Și pe cîmpul cel de moarte... S-a lăsat acum deodată O tăcere-nfricoșată. id. P. II 18. ♦ (Uneori întărit prin «de pe fața pămîntului», mai rar «de pe fața lumii») A dispărea fără a lăsa urmași. V. pieri. Căta-vom a descoperi, prin negura timpilor preistorici, pe sălbaticii primitivi ai pămîntului... luptîndu-se cu fiare uriașe, ale căror seminții s-au stins acum de mult de pe fața lumei? ODOBESCU, S. III 78. A încetat producerea cailor și s-au stins numeroasele erghelii ( = herghelii) ce formau înainte unul din izvoarele de bogăție a romînilor. ALECSANDRI, P. P. 119. ♦ Fig. A dispărea fără urmă; a pieri. Mulți voinici au cercat să pețească pe crăiasa zinelor, dar bine n-au umblat, căci zinele i-au fermecat, deoarece, de s-ar mărita cumva crăiasa lor, atunci împărăția lor trebuie să se stingă. RETEGANUL, P. 11 6. ◊ (Despre abstracte) Încetul cu încetul s-a stins toată dragostea mamei ce-o avea mai nainte cătră fiica ei. RETEGANUL, P. IV 4. 5. Tranz. A distruge, a prăpădi, a nimici; a șterge de pe fața pămîntului. Dacă vreun prăpăd de la niscaiva lighioane ori de la ciori cădea peste semănăturile megiașilor, ale lui era stinse cu desăvîrșire. ISPIRESCU, L. 207. Romînii, crezînd a-și asigura libertatea și a stinge aristocrația, se puneau de ucideau la aristocrați și pustiau acareturile lor. BĂLCESCU, O. II 261. ◊ (În propoziții consecutive, exprimînd intensitatea acțiunii din regentă) Ciobanul... începu să-i spună turcului, plîngînd: Ăla, boierule, m-a bătut de m-a stins! GALACTION, O. I 288. Gîndacii d-tale merg bine? Ai mei mănîncă de sting pămîntul. DELAVRANCEA, H. T. 133. Fura de stingea cînd intra într-o băcănie. VLAHUȚĂ, la TDRG. Mihai Viteazul încălecă pe bidiviul său, își luă oastea, trecu Dunărea și... bătu oastea potrivnică de o stinse. ISPIRESCU, M. V. 36. 6. Tranz. A pune capăt unei obligațiuni, unei acțiuni penale, unui împrumut, unui privilegiu. Da la trebunal nu mergem?... Mai întîi să stingem datoriile, fraților. DUMITRIU, B. F. 111. ◊ Refl. Cererea de divorț se stinge prin împăcarea soților. Uzufructul se stinge prin moartea uzufructuarului. ▭ În curînd afacerea cu popa se stinse. REBREANU, I. 75. 7. Tranz. A turna apă (sau alt lichid) peste anumite preparate culinare încinse, lăsînd apoi compoziția să fiarbă. 8. Tranz. (În expr.) A stinge var = a turna apă peste piatra de var arsă, pentru a provoca o reacție chimică, în urma căreia se obține var stins.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A STINGE sting tranz. 1) A face să se stingă. ◊ ~ (pe cineva) în bătăi a bate foarte tare. 2) (datorii) A face să nu mai existe (prin achitare). ◊ ~ o acțiune penală (sau juridică) a închide un dosar. 3) (substanțe sau preparate) A trata cu apă sau alt lichid. ◊ ~ var a turna apă peste piatra de var pentru a căpăta material bun pentru văruit. /<lat. extinguere
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE STINGE mă sting intranz. 1) A înceta de a arde. Focul s-a stins. 2) A înceta de a lumina. Lămpile s-au stins. 3) fig. A înceta de a fi, de a exista. Dorul s-a stins. ◊ A i se ~ cuiva vederile (sau ochii) a orbi. 4) (despre persoane) A înceta de a trăi intens. /<lat. extinguere
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stinge v. 1. a năbuși focul: a stinge lumânarea; 2. fig. a extermina: bătu pe dușmani de-i stinse; 3. a face să înceteze: a stinge o datorie; 4. a se pierde cu totul: atâtea popoare s’au stins; 5. a potoli: a-și stinge setea; 6. a muri cu încetul: s’a stins în floarea vieții. [Lat. EXTINGUERE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sting, stins, a stínge v. tr.(lat. stinguĕre saŭ ex-stinguĕre, a stinge; it. stinguere, pv. estenher, fr. éteindre. V. di-sting, in-stinct, stimul). Fac să nu maĭ ardă: a stinge focu, luminarea. Fig. Liniștesc, potolesc: a stinge setea, doru de răzbunare. Potopesc, consum saŭ fur tot: acest bețiv bea de stinge. Achit tot: a stinge o datorie. V. refl. Nu maĭ ard. Fig. Mor lin: s’a stins în brațele fiilor luĭ. În est stîng.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
stins s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
stins s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
stins s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stinge (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sting, 3 sg. stinge, perf. s. 1 sg. stinsei, 1 pl. stinserăm, m.m.c.p. 1 pl. stinseserăm; conj. prez. 1 sg. să sting, 3 să stingă; ger. stingând; part. stins
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
stinge (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sting, 1 pl. stingem, perf. s. 1 sg. stinsei, 1 pl. stinserăm; part. stins
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
stinge vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sting, 1 pl. stingem, perf. s. 1 sg. stinsei, 1 pl. stinserăm; part. stins
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stinge
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
sting, stinsei 1 aor., stins prt.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STINS adj. v. ruinat, sărăcit, scăpătat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STINS adj. 1. înăbușit. (Un incendiu ~.) 2. v. estompat. 3. v. difuz. 4. v. slab. 5. v. înăbușit. 6. v. încet. 7. v. prescris.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stins adj. v. RUINAT. SĂRĂCIT. SCĂPĂTAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STINS adj. 1. înăbușit. (Un incendiu ~.) 2. estompat, pal, palid, pierdut, șters, (reg.) sărbeziu, (fig.) dulce, moale. (Culori ~.) 3. difuz, palid, potolit, slab. (O lumină ~.) 4. pal, palid, slab, spălăcit, (rar) pălit, (pop.) searbăd. (Lumina ~ a lămpii.) 5. înăbușit, înfundat, slab, surd, (fig.) vătuit. (Zgomote, sunete ~.) 6. coborît, domol, încet, lin, molcom, potolit, scăzut, scoborît, slab, (rar) slăbănog. (Vorbea cu glasul ~.) 7. (JUR.) prescris. (Un delict ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Stins ≠ aprins
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STINGE vb. 1. a înăbuși. (A ~ focul.) 2. v. dispărea. 3. v. înceta. 4. v. muri. 5. (JUR.) a se prescrie, (înv.) a se prescribălui. (Pedeapsa s-a ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STINGE vb. v. agoniza, asasina, astâmpăra, calici, calma, domoli, liniști, omorî, potoli, ruina, sărăci, scăpăta, suprima, tempera, ucide.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STINGE vb. 1. a înăbuși. (A ~ focul.) 2. a dispărea. (Zîmbetul i s-a ~.) 3. a amuți, a dispărea, a înceta, a se liniști, a muți, a se potoli. (Toate zgomotele s-au ~ în stradă.) 4. a deceda, a dispărea, a se duce, a muri, a pieri, a se prăpădi, a răposa, a (se) sfîrși, a sucomba, (livr.) a repauza, (înv. și pop.) a se săvîrși, (înv. și reg.) a se pristăvi, (înv.) a se proslăvi, (ir.) a crăpa, a plesni, (înv. și reg. ir.) a se sparge, (fig. și fam.) a se curăța, (fig.) a adormi, (livr. fig.) a expira, (înv. și pop. fig.) a pica, (înv. și reg. fig.) a se muta, a se petrece, (arg.) a o mierli. (S-a ~ ieri la amiază.) 5. (JUR.) a se prescrie, (înv.) a se prescribălui. (Pedeapsa s-a ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stinge vb. v. ASASINA. ASTÎMPĂRA. CALICI. CALMA. DOMOLI. LINIȘTI. OMORÎ. POTOLI. RUINA. SĂRĂCI. SCĂPĂTA. SUPRIMA. TEMPERA. UCIDE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A stinge ≠ a arde, a ațâța
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A se stinge ≠ a arde
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A (se) stinge ≠ a (se) aprinde
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
stinge (-g, ns), vb. – 1. A face să numai ardă, a opri focul. – 2. A calma, a liniști, a domoli. – 3. A nimici, a pustii, a distruge, a stîrpi. – 4. (Refl.) A se epuiza, a se extenua, a se perima. – Var. înv. stînge. Mr. astingu, astimșu, astindzire, megl. stins, stinș, stinziri, istr. stingu, stins. Lat. extinguĕre (Cihac, I, 264; Pușcariu 1646; REW 3070), cf. prov. estenher, fr. éteindre. – Der. stingător, adj. (care stinge); stingătoare, s. f. (stingător de lumînări); stingere, s. f. (acțiunea de a stinge; semnal de culcare la militari; dezastru, calamitate); stins, adj. (care nu mai arde); nestins, adj. (inextingibil).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a minți de îngheață apele / de stinge expr. a spune minciuni foarte mari, a exagera.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a-i stinge (cuiva) lampa expr. a-i da (cuiva) peste ochi, a lovi (pe cineva) peste ochi.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stinge, stinge v. r. pers. a III-a sg. (în sporturile de echipă – d. o acțiune de atac) a înceta să reprezinte un pericol pentru adversari.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A4) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT622) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
stins, stinsăadjectiv
- 1. Care nu mai arde. DEX '09 DLRLCantonime: aprins
- Cum dorm acum neputincioase Supt vreascurile stinse-a vetrii Poveștile-nșirate sara De-atitea cuscre și cumetri. GOGA, P. 20. DLRLC
-
- 2. (Despre ochi, privire etc.) Lipsit de strălucire, de vioiciune. DEX '09 DLRLC NODEX
- Îl întîmpină Sura cu ochii stinși și mișcările obosite. SAHIA, N. 96. DLRLC
- La pașa vine un arab, Cu ochii stinși, cu graiul slab. COȘBUC, P. I 108. DLRLC
- În ochii lor stinși, pe fețele lor trase, e spaimă și disperare. VLAHUȚĂ, O. A. 358. DLRLC
- 2.1. Despre priviri: indiferent, plictisit. DLRLCsinonime: indiferent plictisit
- Funcționarul îi aruncă o privire stinsă, plictisită. GALAN, B. I 25. DLRLC
-
-
- Bătrîni cu fețe stinse, romîni cu fețe dalbe, Romînce cu ochi negri și cu ștergare albe Pe iarba răsărită fac praznic la un loc. ALECSANDRI, P. III 40. DLRLC
-
-
- 3. (Despre sunete, glas etc.) Lipsit de sonoritate, de intensitate. DEX '09 DLRLCsinonime: slab
- Văd copilași pe ulițele ninse Umblînd cu steaua și cu moș-ajunul, Și-aud departe-un cor de glasuri stinse. IOSIF, P. 21. DLRLC
- Ce ți-i? o întrebă Făt-Frumos. – Nemica, nu mi-i nemica, zise ea cu glasul stins. EMINESCU, N. 25. DLRLC
- Oftă stins... retrăgîndu-se în umbră cu batista la ochi. DUMITRIU, N. 108. DLRLC
-
-
- Cea mai în vîrstă avea o rochie de mătase neagră... iar cea tînără era într-o rochie de un roșu-stins, cu broderii negre pe piept. DUMITRIU, B. F. 161. DLRLC
- (Cu pronunțare regională) Rădașcă zîmbi stins o clipă. SADOVEANU, P. M. 190. DLRLC
-
-
- Tot astfel cînd al nostru dor Pieri în noapte-adîncă, Lumina stinsului amor Ne urmărește încă. EMINESCU, O. I 234. DLRLC
- Puternica ta liră, de mîna-ți pipăită, A veacurilor stinse cenușă-ar fi mișcat. ALEXANDRESCU, M. 27. DLRLC
-
- 6. (Despre obligații, acțiuni penale, privilegii etc.) Care a încetat, care nu mai are curs, care și-a pierdut puterea juridică. DEX '09 DLRLC
- Cauză penală stinsă. DLRLC
-
- 7. (Despre reflexe condiționate) Care a dispărut treptat în urma faptului că excitantul condițional n-a mai fost însoțit de excitantul necondițional corespunzător. DEX '09 DLRLC
- Var stins = pastă vâscoasă, albă, obținută prin reacția dintre piatra-de-var arsă și apă (cu numeroase utilizări în construcții). DEX '09 DLRLC
etimologie:
- stinge DEX '09 DEX '98 NODEX
stinssubstantiv neutru
- 1. Faptul de a (se) stinge, de a nu mai arde. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: stingere
- Căci în propria-ne lume... [luna] deschide poarta-ntrării Și ridică mii de umbre după stinsul lumînării. EMINESCU, O. I 136. DLRLC
-
etimologie:
- stinge DEX '09 DEX '98
stinge, stingverb
- 1. A face să nu mai ardă, a opri din ardere focul sau obiectele care ard. DEX '09 DEX '98 DLRLCantonime: aprinde
- Cucoșul, cum vede și astă mare nedreptate, începe a vărsa la apă; și toarnă el toată apa cea din fîntînă pe jăratec, pînă ce stinge focul de tot și se răcorește cuptoriul. CREANGĂ, P. 65. DLRLC
- Focul meu a-l stinge nu pot cu toate Apele mării. EMINESCU, O. I 199. DLRLC
- Ard, ard, ard, mă fac cenușă, căci amorul mă încinge. A! precum ai aprins focul, fă bine de mi-l și stinge. ALECSANDRI, T. I 416. DLRLC
- Cînd ai ști cît foc este în astă ticăloasă inimă! E un vulcan pe care numai moartea îl va stinge. NEGRUZZI, S. I 51. DLRLC
- 1.1. (Despre foc sau obiecte care ard) A înceta de a arde; a se distruge, a se trece, a se consuma prin ardere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Focurile s-au stins tîrziu ca după o serbare de noapte. CAMIL PETRESCU, U. N. 272. DLRLC
- Făcură legătură că acela care va lăsa să se stingă focul să fie omorît. ISPIRESCU, L. 199. DLRLC
- Focul taberei s-a stins, Neagra umbră s-a întins. ALECSANDRI, P. A. 95. DLRLC
-
- 1.2. A (se) potoli; a (se) liniști, a (se) astâmpăra. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- D-na Predeleanu a trebuit să-i vie în ajutor cu un surîs de aur care să-i stingă emoția. REBREANU, R. I 56. DLRLC
- Revino! Lăpușnene, să stingi a mea mustrare. ALECSANDRI, T. II 174. DLRLC
- Oftează adînc și-și sting amarul în băutură. MIRONESCU, S. A. 52. DLRLC
- Și nu știu gîndirea-mi în ce să o stîng: Să rîd ca nebunii? Să-i blestem? Să-i plîng? EMINESCU, O. I 40. DLRLC
- Necazul i se stinse ca prin farmec. REBREANU, I. 103. DLRLC
-
- 1.3. A slăbi, a deveni lipsit de puteri, a se slei, a se topi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mi se rupe inima din mine cînd văz pe buna mea stăpînă cum i se stinge viața din sine. ISPIRESCU, L. 128.
- Leiba simți că i se sting puterile și se așeză la loc pe prag. CARAGIALE, O. I 290.
- Și zău, domnule doctor, socoți că bietul cuconul Antohi n-are s-o ducă mult? – Nu, sermanul!... se stinge văzîndu-l cu ochii. ALECSANDRI, T. 1635.
-
-
- Am făcut aste două odăițe; dar m-am stins. La TDRG. DLRLC
-
- Bea de stinge = e foarte bețiv. DEX '09 DEX '98
-
- 2. A face să nu mai lumineze, să nu mai radieze etc. sau a înceta să lumineze, să radieze. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cum s-a culcat ea fără să stingă lampa? AGÎRBICEANU, S. P. 37. DLRLC
- În cer apune soarele, Stingînd razele lui. ALECSANDRI, P. III 113. DLRLC
- De-aici pînă-n satul meu Ard două lumini de seu; ziua plouă, noaptea ninge, Și tot nu le poate stinge. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 194. DLRLC
- Iacă acum se stingea de tot lumina ce-i răsărise în cale fără veste. CARAGIALE, O. I 305. DLRLC
- Gîndurile i se stingeau încetul cu încetul, ca niște raze la asfințit, și ființa i se scufunda într-o odihnă profundă. VLAHUȚĂ, O. A. 102. DLRLC
- 2.1. (Despre aștri) A-și pierde lumina și strălucirea, a se întuneca. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: întuneca
- O stea dacă lucește stingîndu-se pe loc: Sînt stele mai puține în cerul plin de foc? MACEDONSKI, O. I 48. DLRLC
- O stea pe cer s-a stins. CARAGIALE, O. III 133. DLRLC
- Cînd sorii se sting și cînd stelele pică, îmi vine a crede că toate-s nimică. EMINESCU, O. I 38. DLRLC
- Soarele negru în ocean se stingea Și peste China, Dinspre Mongolia, se ridica Stea roșie crescînd lumina. BOUREANU, S. P. 10. DLRLC
- Plăceri ale iubirii, plăceri încîntătoare! Simțiri! mărețe visuri de falnic viitor! V-ați stins într-o clipală ca stele trecătoare Ce las-un întuneric adînc în urma lor. ALECSANDRI, P. A. 62. DLRLC
- 2.1.1. (Despre culori) A deveni palid, șters. DEX '09
-
-
- Moartea venit-a să stingă bătrînului ochii. COȘBUC, AE. 195. DLRLC
- A venit poruncă-n țeară Să meargă feciorii iară... Și rămîn măicuțele Blăstămîndu-și zilele, Stingîndu-și vederile, Vărsînd lăcrimuțele Pe toate ulițele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 323. DLRLC
-
- 2.3. A se voala, a nu se mai vedea (bine, clar). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: voala
- E seară... Plopii înșirați în zare se sting departe – Văpăi de umbră, facle funerare La căpătîiul zilei moarte. TOPÎRCEANU, B. 83. DLRLC
- Priveliștea se stinge. În negrul zid s-arată, Venind ca-n somn lunatec, în pasuri line, ea. EMINESCU, O. I 95. DLRLC
-
-
- 3. A slăbi în intensitate; a se auzi sau a face să se audă tot mai puțin sau deloc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Toate glasurile se stinseră într-o clipire. REBREANU, I. 36. DLRLC
- Ca o vecernie domoală Se stinge zvonul de dumbravă. GOGA, P. 23. DLRLC
- Bubuitul tunetelor, zguduind cuprinsul, se sparge în depărtări nevăzute, stingîndu-se în fundul pierdut al pustiului plin de întuneric. BART, S. M. 16. DLRLC
- Uneori învăluirea vîntului stîngea sunetele de bucium. SADOVEANU, O. VII 126. DLRLC
-
- 4. A înceta din viață. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: muri
- Bolnav și în mizerie, Bălcescu s-a stins în Italia în 1852, departe de patria sa pe care o iubea cu înflăcărare. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2540. DLRLC
- Își amintea în cîte chipuri văzuse oameni murind: bătrîni stingîndu-se de moarte bună pe patul de-acasă; oameni morți în spitale; unii loviți de moarte violentă. BART, S. M. 77. DLRLC
- Craiul cu crăiasa apoi au trăit de aci încolo multe zile dalbe, dar s-or fi stins și ei acum, că e mult de-atuncea. RETEGANUL, P. I 50. DLRLC
- S-a stins... lăsînd în adîncă mîhnire pe toată lumea. CARAGIALE, O. III 99. DLRLC
- E vremea rozelor ce mor, Mor în grădini, și mor și-n mine. Ș-au fost atît de viață pline, Și azi se sting așa ușor. MACEDONSKI, O. I 192. DLRLC
- Multe vieți s-au stins, multe gospodării s-au pustiit din pricina înecului. DUNĂREANU, CH. 69. DLRLC
- S-a stins sufletul cel mai generos. CARAGIALE, O. III 11. DLRLC
- S-a stins viața falnicei Veneții, N-auzi cîntări, nu vezi lumini de baluri. EMINESCU, O. I 202. DLRLC
-
- Doi feciori, în depărtări, Ți i-a stins războiul! Și rămas-ai în oftări, Și te bate pe cărări Răul în tot soiul. NECULUȚĂ, Ț. D. 112. DLRLC
- (În amenințări) Nici eu să robesc la tine, Nici tu să robești la mine. Vrei, nu vrei dintr-un cuvînt? Că te sting de pe pămînt! ALECSANDRI, P. II 24. DLRLC
- Alții, de mirare, Cu mîna la gură capul clătina Și-ncet lîngă dînsul își șopteau așa: «... El să fie Groza, cel ce ca o fiară, Fără nici o grijă de negrul păcat, A stins zile multe și lege-au călcat?». ALECSANDRI, P. A. 50. DLRLC
- Unde sînt atîte vieți?... Moartea rece le-a cuprins Într-o clipă ea le-a stins, Și pe cîmpul cel de moarte... S-a lăsat acum deodată O tăcere-nfricoșată. ALECSANDRI, P. II 18. DLRLC
-
- 4.2. A dispărea fără a lăsa urmași. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Căta-vom a descoperi, prin negura timpilor preistorici, pe sălbaticii primitivi ai pămîntului... luptîndu-se cu fiare uriașe, ale căror seminții s-au stins acum de mult de pe fața lumei? ODOBESCU, S. III 78. DLRLC
- A încetat producerea cailor și s-au stins numeroasele erghelii (= herghelii) ce formau înainte unul din izvoarele de bogăție a romînilor. ALECSANDRI, P. P. 119. DLRLC
-
-
- Se opri, zîmbetul i se stinse pe buze. MIRONESCU, S. A. 35. DLRLC
- Mulți voinici au cercat să pețească pe crăiasa zinelor, dar bine n-au umblat, căci zinele i-au fermecat, deoarece, de s-ar mărita cumva crăiasa lor, atunci împărăția lor trebuie să se stingă. RETEGANUL, P. 11 6. DLRLC
- Încetul cu încetul s-a stins toată dragostea mamei ce-o avea mai nainte cătră fiica ei. RETEGANUL, P. IV 4. DLRLC
-
-
-
- Dacă vreun prăpăd de la niscaiva lighioane ori de la ciori cădea peste semănăturile megiașilor, ale lui era stinse cu desăvîrșire. ISPIRESCU, L. 207. DLRLC
- Romînii, crezînd a-și asigura libertatea și a stinge aristocrația, se puneau de ucideau la aristocrați și pustiau acareturile lor. BĂLCESCU, O. II 261. DLRLC
- Ciobanul... începu să-i spună turcului, plîngînd: Ăla, boierule, m-a bătut de m-a stins! GALACTION, O. I 288. DLRLC
- Gîndacii d-tale merg bine? Ai mei mănîncă de sting pămîntul. DELAVRANCEA, H. T. 133. DLRLC
- Fura de stingea cînd intra într-o băcănie. VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
- Mihai Viteazul încălecă pe bidiviul său, își luă oastea, trecu Dunărea și... bătu oastea potrivnică de o stinse. ISPIRESCU, M. V. 36. DLRLC
-
- 6. A pune capăt unei obligații, unei acțiuni penale, unui împrumut, unui privilegiu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Da la trebunal nu mergem?... Mai întîi să stingem datoriile, fraților. DUMITRIU, B. F. 111. DLRLC
- Cererea de divorț se stinge prin împăcarea soților. Uzufructul se stinge prin moartea uzufructuarului. DLRLC
- În curînd afacerea cu popa se stinse. REBREANU, I. 75. DLRLC
-
- 7. A turna apă (sau alt lichid) peste anumite preparate culinare încinse (lăsând în continuare preparatul la foc). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 7.1. A amesteca două substanțe al căror contact produce o efervescență, cu dezvoltare de căldură, care încetează când soluția devine saturată. DEX '09 DEX '98
- A stinge var = a turna apă peste piatra-de-var arsă, pentru ca, în urma reacției chimice produse, să se obțină var pentru construcții. DEX '09 DLRLC
-
-
etimologie:
- stinguere DEX '09 DEX '98