13 definiții pentru stimul (excitant), stimul (imbold), știm   declinări

STÍMUL, (1) stimuluri, s. n., (2) stimuli, s. m. 1. S. n. (Rar) Stimulent, imbold. 2. S. m. Factor care declanșează un proces fiziologic, care excită o activitate fiziologică; excitant. – Din lat., fr. stimulus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

STÍMUL2 ~i m. Factor care dă naștere unui proces fiziologic; excitant. /<lat., it. stimulus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

STÍMUL1 ~uri n. v. STIMULENT. /<lat., it. stimulus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

STÍMUL s.n. Stimulent. // s.m. Factor care dă naștere unei reacții, unei conduite specifice a organismului. [Pl. -luri, (s.m.) -li. / < lat., fr. stimulus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

STÍMUL I. s. n. stimulent, imbold. II. s. m. factor care dă naștere unei reacții, unei conduite specifice a organismului; excitant. (< fr., lat. stimulus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

STÍMUL s. 1. v. excitant. 2. v. imbold.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

stímul (excitant) s. m., pl. stímuli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

stímul (imbold) s. n., pl. stímuluri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘTIM subst. (Pop.) Fire de lână (scurte și de proastă calitate) care rămân, după dărăcit, în colții daracului. – Din scr. štim.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Știm ~i m. Deșeu provenit din dărăcirea lânii. /<sb. štim
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

știm s.n. (pop.) 1. fire de lână (scurte și de proastă calitate) care rămân, după dărăcit, în colții daracului; resturi de lână sau de cânepă ce ies din țesături, când se dau la piuă. 2. (fig.) păr (de pe capul omului). 3. (reg.) iarbă deasă, scurtă și greu de cosit. 4. (reg.) plantă cu tulpină rigidă, cu frunze subțiri și cu spicuri lungi; țăpoșică.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

știm s. m. – Canură, deburaj. Sb. štim (Candrea).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

știm s. m., pl. știmi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink