16 definiții pentru stilist
din care- explicative (12)
- morfologice (3)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STILIST, -Ă, stiliști, -ste, s. m. și f. 1. Scriitor care se distinge prin calitatea stilului său; maestru al stilului. 2. Creator de modă. 3. Nume dat credincioșilor unor biserici ortodoxe care mai folosesc calendarul iulian. – Din fr. styliste. Pentru sensul 2, cf. stil.
stilist2, ~ă smf, a [At: VOICULESCU, P. I, 215 / Pl: ~iști, ~e / E: stil + -ist] 1-2 (Mppl) (Credincioși ai) unor biserici ortodoxe care mai folosesc calendarul iulian.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stilist1, ~ă [At: POLIZU / Pl: ~iști, ~e / E: fr styliste] 1 Scriitor care acordă o atenție deosebită aspectului stilistic al operelor sale, care se remarcă prin calitatea stilului său Si: maestru al stilului. 2-3 sm (rar) sf Coafor (1-2). 4 smf Creator de modă. 5 smf (Pex) Persoană care se ocupă de aspectul fizic (vestimentație, coafură, ținută etc.) al topmodelelor, al actorilor etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STILIST, -Ă, stiliști, -ste, s. m. și f. 1. Scriitor care se distinge prin calitatea stilului său; maestru al stilului. 2. Nume dat credincioșilor unor biserici ortodoxe care mai folosesc calendarul iulian. – Din fr. styliste. Pentru sensul 2, cf. stil.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
STILIST, stiliști, s. m. Scriitor care își îngrijește în mod deosebit stilul, care se distinge prin calitatea stilului său; maestru al stilului. Poți fi un bun stilist, un maestru iscusit, fără să emoționezi mintea și inima cititorului. V. ROM. decembrie 1953, 267. Odobescu este un stilist distins, cu certe daruri ale imaginației și cu un incontestabil simț muzical. VIANU, A. P. 143. «Între vis și viață» și unele «Povești» apărute mai tîrziu l-au clasat definitiv ca un stilist de o delicateță rară. SADOVEANU, E. 158.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STILIST s.m. Scriitor care se conformează regulilor de stil, care se îngrijește mult de stilul operelor sale. [Cf. fr. styliste].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STILIST, -Ă s. m. f. 1. scriitor care se conformează regulilor de stil, care se disting prin stilul operelor sale. 2. specialist în estetica industrială. 3. (sport) boxer dotat cu o tehnică deosebită. (< fr. styliste)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
stilist s. m. ◊ „E nesăbuită nădejdea că într-o bună zi vom avea și noi un stilist, adică un fel de sculptor al materiei vii? Un modelist, care va lucra cu cei care apar mai des la televizor, îi va învăța ce îi avantajează și ce nu, va povățui femeile cum să-și pună în valoare calitățile.” Cont. 20 VI 69 p. 5; v. și Săpt. 27 X 81 p. 8 (din fr. styliste; DMC 1950; DN, DEX, DN3 – alt sens)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
STILIST1 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. 1) Scriitor care are un stil ales; maestru al stilului. 2) Specialist în stilistică. /<fr. styliste
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STILIST2 ~ști m. Credincios ortodox care mai folosește calendarul iulian, care ține sărbătorile după stilul vechi. /stil + suf. ~ist
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
stilist m. scriitor artist sub raportul stilului.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
stilíst, -ă s. (d. stil; fr. styliste) Scriitor care are un stil frumos: Odobescu a fost un mare stilist. Om prost care, după îndreptarea calendaruluĭ, se ține de stilu vechĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
stilist s. m., pl. stiliști
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
stilist s. m., pl. stiliști
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
stilist s. m., pl. stiliști
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
STILIST s. m. (cf. fr. styliste): scriitor care se distinge prin calitatea stilului său; maestru al stilului.
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
substantiv masculin (M9) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
stilist, stiliștisubstantiv masculin stilistă, stilistesubstantiv feminin
- 1. Scriitor care se distinge prin calitatea stilului său; maestru al stilului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Poți fi un bun stilist, un maestru iscusit, fără să emoționezi mintea și inima cititorului. V. ROM. decembrie 1953, 267. DLRLC
- Odobescu este un stilist distins, cu certe daruri ale imaginației și cu un incontestabil simț muzical. VIANU, A. P. 143. DLRLC
- «Între vis și viață» și unele «Povești» apărute mai tîrziu l-au clasat definitiv ca un stilist de o delicateță rară. SADOVEANU, E. 158. DLRLC
-
- 2. Nume dat credincioșilor unor biserici ortodoxe care mai folosesc calendarul iulian. DEX '98 DEX '09
- 3. Creator de modă. DEX '09
- 4. Specialist în estetica industrială. MDN '00
- 5. Boxer dotat cu o tehnică deosebită. MDN '00
etimologie:
- (2.) stil DEX '09 DEX '98
- styliste DEX '09 DEX '98 DN