3 definiții pentru stilem
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STILEM s.n. (Lingv.) Element stilistic considerat ca unitate funcțională. ♦ Frază, construcție, procedeu stilistic tipic pentru un autor, o școală sau o epocă. [Pl. -me. / cf. it. stilema].
STILEM s. n. (lingv.) element stilistic considerat ca unitate funcțională. ◊ frază, construcție, procedeu stilistic tipic pentru un autor, o școală sau o epocă. (< it. stilema)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
stilem s. n., pl. stileme
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: stilem
stilem substantiv neutru
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
stilem, stilemesubstantiv neutru
- 1. Element stilistic considerat ca unitate funcțională. DN
- 1.1. Frază, construcție, procedeu stilistic tipic pentru un autor, o școală sau o epocă. DN
-
etimologie:
- stilema DN